Cum să gestionezi anxietatea provocată de război și conflictele globale. Sfaturile unui specialist

Războaiele în curs din Ucraina, Orientul Mijlociu și alte zone de conflict pot generează anxietatea colectivă, una care depășește granițele țărilor direct afectate. Mulți oameni din Europa și din întreaga lume simt o îngrijorare persistentă, chiar dacă nu sunt direct expuși violențelor. Anxietatea de război poate afecta somnul, concentrarea, relațiile și starea generală de bine.

Potrivit unui expert în sănătate mintală intervievat de Euronews, această reacție este normală în contextul actual, dar există modalități practice prin care putem reduce impactul asupra psihicului nostru.

De ce ne afectează războaiele îndepărtate?

Imaginile dramatice difuzate non-stop pe rețelele sociale și la televizor, combinat cu teama de escaladare (inclusiv riscuri nucleare sau economice), activează mecanismul natural de „luptă sau fugă” al creierului. Chiar și la distanță, creierul interpretează amenințarea ca fiind reală și apropiată. Aceasta duce la simptome comune. Neliniște constantă, gânduri intrusive, insomnie, iritabilitate sau chiar simptome fizice (palpitații, oboseală).

Expertul subliniază că, în 2026, expunerea continuă la știri negative amplifică această anxietate, creând un ciclu vicios de consum de informații care, în loc să informeze, crește stresul și anxietatea.

Recomandările practice ale expertului pentru a proteja sănătatea mintală

Specialistul propune o serie de strategii simple și eficiente, bazate pe evidențe științifice din psihologie și psihiatrie.

• Limitează expunerea la știri
  Stabilește un program clar: de exemplu, verifică știrile doar de două ori pe zi, maximum 20-30 de minute. Evită derularea infinită pe TikTok, Instagram sau YouTube seara. Alege surse de încredere și evită conținutul senzaționalist sau live-urile nesfârșite.
• Fă diferența între ceea ce poți controla și ceea ce nu poți
  Concentrează-te pe acțiunile tale personale: ajută refugiații dacă poți, donează, semnează petiții sau participă la acțiuni civice. Înțelege că nu poți opri un război de unul singur. Această distincție reduce sentimentul de neputință.
• Îngrijește-ți rutina zilnică
  Menține un program regulat de somn, masă și mișcare.
• Practică exerciții de respirație profundă sau mindfulness (chiar și 5-10 minute pe zi).
• Petrece timp în natură și cu oamenii dragi. Conexiunile sociale acționează ca un tampon împotriva anxietății.
• Vorbește despre ceea ce simți
  Nu reprima emoțiile. Discută cu familia, prietenii sau un specialist. Vorbitul despre anxietate o normalizează și reduce intensitatea ei.
• Folosește tehnici de grounding (ancorare în prezent)
  Când simți că anxietatea crește, revino la realitatea imediată: numește 5 lucruri pe care le vezi, 4 pe care le atingi, 3 pe care le auzi, 2 pe care le miroși și 1 pe care îl guști. Această tehnică simplă întrerupe spirala gândurilor catastrofice.

Expertul recomandă, de asemenea, să evităm alcoolul și cafeina în exces, care pot agrava simptomele de anxietate.

Când să ceri ajutor profesional?

Dacă anxietatea interferează cu somnul, munca, relațiile sau dacă apar atacuri de panică, tristețe persistentă sau gânduri negative intense, este important să consulți un psiholog sau psihiatru. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) s-a dovedit foarte eficientă în gestionarea anxietății legate de evenimente globale.

Anxietatea provocată de războaie este o reacție umană firească într-o lume instabilă, dar nu trebuie să ne domine viața. Prin limite clare la informații, îngrijire de sine și focus pe ceea ce putem controla, putem proteja sănătatea mintală fără a ignora realitatea. Expertul încheie cu un mesaj optimist: „Grija pentru propria minte este, de fapt, o formă de reziliență colectivă”.