Există lucruri pe care oamenii le păstrează ani întregi fără să știe exact pentru ce. Un borcan cu nasturi, o cutie cu fotografii, o scrisoare, o cheie despre care nimeni nu mai știe ce deschide. Nu ocupă mult loc și, tocmai de aceea, rămân acolo.
Mai există și cutii în care se adună lucruri fără o poveste atât de clară. Un cablu pe care poate îl vom folosi cândva, o piesă rămasă de la ceva ce nu mai avem, o agendă aproape nouă, câteva obiecte pe care nu le folosim, dar nici nu ne îndurăm să le aruncăm. Din când în când, deschidem cutia, ne uităm la ele și o închidem la loc. Poate vor fi bune cândva.
E curios cât de ușor ne este să păstrăm lucruri de care nu avem nevoie acum și cât de greu ne este să păstrăm bani pe care îi putem folosi imediat.
Banii nu stau cuminți într-un colț al casei. De îndată ce rămân disponibili, apare ceva care îi poate transforma în altceva. O cină, o pereche de pantofi, o vacanță, un obiect pe care îl urmăreai de ceva vreme.
Poate tocmai de aceea economisirea este atât de greu de făcut. Nu trebuie doar să ai bani. Trebuie să accepți să nu faci nimic cu ei pentru o vreme. Iar într-o perioadă în care aproape orice poate ajunge la ușa ta după câteva apăsări pe ecran, să păstrezi o sumă neatinsă poate deveni un exercițiu în sine.
Banii care se pierd fără să-i observi
Uneori, economisirea nu începe cu o sumă mare pusă deoparte. Începe cu banii care pleacă fără să pară că au plecat. O cafea luată în drum spre serviciu, o comandă făcută pentru că nu mai este timp de gătit, un abonament uitat sau o cumpărătură făcută doar pentru că produsul este la reducere. Fiecare pare prea mic pentru a merita o discuție.
Problema apare când se repetă. Zece lei nu schimbă mare lucru într-o zi. Dar zece lei în fiecare zi înseamnă aproximativ 300 de lei într-o lună. Iar 300 de lei pe lună înseamnă 3.600 de lei într-un an.
Nu toate aceste cheltuieli trebuie eliminate. Nici nu ar avea prea mult sens să transformăm economisirea într-o pedeapsă. Ideea este să vezi care dintre ele apar din obișnuință și care chiar îți sunt necesare. Un prim pas poate fi să urmărești, timp de o lună, lucrurile pentru care plătești fără să le fi planificat. Nu trebuie să schimbi nimic încă. Doar să vezi unde se duc banii.
Pune banii deoparte înainte să-i cheltuiești
La sfârșitul lunii, economisirea are un adversar destul de eficient: tot ce mai trebuie plătit. Chiar dacă la început ai avut impresia că vei rămâne cu 500 de lei, suma aceea poate dispărea încet printre cumpărături, facturi și lucruri care apar pe parcurs. Dacă aștepți să vezi ce mai rămâne, există șanse mari să nu mai rămână mare lucru.
De aceea, o variantă mai simplă este să muți banii pentru economii imediat după ce îi primești. Nu trebuie să fie o sumă spectaculoasă. 200 de lei puși deoparte în fiecare lună înseamnă 2.400 de lei într-un an, iar 500 de lei ajung la 6.000 de lei.
Poți face asta printr-un transfer automat către un cont separat, în ziua în care intră salariul. Astfel, suma pe care ai decis să o economisești nu mai stă în același loc cu banii pentru cheltuielile curente. La început, suma poate părea incomodă. După câteva luni, însă, începi să-ți construiești bugetul în jurul banilor rămași. Economisirea devine o parte a lunii, nu ceva ce faci doar dacă ai noroc să mai rămână bani.
Când banii nu mai ajung ca înainte
Când salariul rămâne același, dar prețurile cresc, primul lucru care se schimbă este spațiul de manevră pe care îl mai ai în buget. Nu mai cumperi neapărat mai mult decât înainte, dar la sfârșitul lunii rămân mai puțini bani. În situația asta, merită să te uiți mai întâi la cheltuielile care au crescut cel mai mult. Compară câteva luni din acest an cu aceeași perioadă de anul trecut. Dacă pentru mâncare, utilități, transport sau chirie plătești mai mult, acolo se află o parte importantă din diferență.
Apoi uită-te la cheltuielile pe care le poți controla. O comandă de mâncare în plus, mai multe drumuri cu mașina sau cumpărături făcute fără să fie necesare pot părea lucruri mici. Repetate însă de mai multe ori pe lună, ajung să consume o sumă importantă.
Nu încerca să reduci totul deodată. Dacă poți pune deoparte 100 de lei pe lună, începe cu atât. Dacă poți ajunge la 300, cu atât mai bine. Suma trebuie să fie una pe care o poți păstra de la o lună la alta, nu una care te obligă să renunți la economii după două săptămâni.
La cheltuielile mari merită să cauți primele economii. O reducere de 20 de lei la o cafea nu compensează un abonament scump, o asigurare pe care o poți renegocia sau o rată care îți consumă o parte mare din venit. Uneori, o singură schimbare importantă valorează cât multe economii mici.
Pentru cumpărăturile care nu sunt urgente, o pauză de 24 sau 48 de ore poate fi suficientă. Dacă încă îți dorești produsul și ai banii prevăzuți pentru el, îl poți cumpăra. Dacă nu mai pare atât de important, ai păstrat banii fără să renunți la ceva de care aveai cu adevărat nevoie.
Datoriile care mănâncă din economii
Să spunem că ai reușit, după câteva luni, să pui deoparte 2.000 de lei. E o sumă bună. Numai că, în același timp, ai pe card o datorie de 5.000 de lei pentru care plătești o dobândă mare. În fiecare lună, o parte din banii pe care îi câștigi se duc acolo.
În situația asta, economiile și datoria trag în direcții opuse. Tu încerci să strângi bani într-o parte, în timp ce în cealaltă parte plătești pentru banii pe care i-ai cheltuit deja. De aceea, dacă ai o datorie scumpă, merită să te ocupi de ea înainte să încerci să construiești economii mari. Nu are prea mult sens să strângi 2.000 de lei într-un cont, în timp ce plătești lună de lună o dobândă mare pentru o datorie.
Asta nu înseamnă că trebuie să rămâi fără niciun ban pus deoparte. O rezervă mică pentru o urgență poate fi foarte utilă. Dar, după ce ai o plasă minimă de siguranță, banii în plus pot merge către datoria care te costă cel mai mult. Când acea datorie dispare, suma pe care o plăteai lunar nu trebuie să dispară și ea. Poate deveni exact suma pe care începi să o economisești în fiecare lună.
O rezervă pentru zilele în care ceva merge prost
Uneori, planul de economisire este dat peste cap de un lucru care nu apare nicăieri în program. Se strică mașina, se defectează centrala, apare o problemă în casă sau ai nevoie de o sumă de bani pe care nu o aveai prevăzută în buget. Fără economii, prima soluție poate fi cardul de credit sau un nou împrumut. Cu o rezervă pusă deoparte, aceeași problemă rămâne neplăcută, dar nu mai vine și cu o datorie după ea.
Nu trebuie să începi cu o sumă uriașă. Dacă reușești să strângi 1.000 de lei, ai deja un mic tampon pentru o cheltuială neașteptată. Apoi poți continua până când rezerva ajunge să acopere câteva luni de cheltuieli esențiale.
Important este ca banii aceștia să aibă un scop clar. Nu sunt bani pentru o vacanță, o pereche de pantofi sau o cumpărătură care ți-a făcut cu ochiul. Sunt banii pe care îi ții deoparte pentru momentul în care apare o cheltuială pe care nu ai prevăzut-o. Iar când îi folosești, economisirea nu se termină. După ce problema a fost rezolvată, începi să refaci suma.
Cumpără mai rar, nu neapărat mai puțin
Unele lucruri nu ajung în casă pentru că ne lipseau. Ajung pentru că le-am întâlnit la momentul potrivit: o reducere bună, o reclamă, o recomandare sau pur și simplu o zi în care aveam chef să cumpărăm ceva. O reducere nu înseamnă economie dacă produsul nu era pe lista ta. Dacă ceva costă 70 de lei și este redus la 50, ai economisit 20 de lei doar dacă oricum aveai de gând să-l cumperi. Altfel, ai cheltuit 50 de lei pe ceva ce nu intenționai să iei.
Un mod simplu de a schimba asta este să faci cumpărăturile cu o listă și să nu te grăbești să adaugi lucruri doar pentru că sunt la ofertă. Pentru produsele mai scumpe, merită să compari prețurile înainte de cumpărare și să aștepți puțin dacă nu ai nevoie de ele imediat. Economisirea nu înseamnă să nu mai cumperi nimic. Înseamnă să cumperi mai des ceea ce îți trebuie și mai rar ceea ce doar ți-a făcut cu ochiul.
Când merită să plătești mai mult
Economisirea nu înseamnă întotdeauna să alegi produsul cel mai ieftin. Uneori, prețul mic poate însemna că vei cumpăra din nou același lucru după câteva luni sau că vei ajunge să plătești pentru reparații și înlocuiri.
Să luăm o pereche de pantofi. Una costă 150 de lei și rezistă un sezon. Alta costă 300 de lei, dar poate fi purtată câțiva ani. La prima vedere, cea de 150 de lei pare alegerea evidentă. Dacă trebuie însă să o cumperi din nou în fiecare an, diferența începe să arate altfel. Același lucru se poate întâmpla la electrocasnice, mobilier, haine sau anumite servicii. Prețul de pe etichetă nu spune întotdeauna cât te va costa un lucru. Contează cât timp îl poți folosi, cât de des trebuie înlocuit și dacă apar alte cheltuieli după cumpărare.
Asta nu înseamnă că varianta mai scumpă este automat mai bună. Uneori, un produs ieftin își face treaba foarte bine și nu există niciun motiv să plătești în plus. Important este să compari ceea ce primești cu banii pe care îi dai. Când cumperi ceva pe care îl vei folosi mult timp, merită să te gândești la costul pe durata folosirii, nu doar la suma pe care o vezi în momentul cumpărării.
Cheltuielile pe care le vezi venind
Unele cheltuieli nu sunt surprize. Știi că vin, doar că apar la câteva luni distanță și, tocmai de aceea, sunt ușor de ignorat. RCA-ul trebuie plătit, impozitele au termenul lor, vine vacanța, iar la un moment dat mașina va avea nevoie de revizie. Dacă aștepți până în luna în care trebuie să plătești, suma poate părea mare. Dacă o împarți în mai multe luni, devine mult mai ușor de dus.
Să spunem că știi că peste șase luni vei avea de plătit 1.200 de lei pentru o cheltuială anuală. Puși deoparte câte 200 de lei pe lună, banii sunt acolo când vine momentul. Nu trebuie să-i scoți din salariul unei singure luni și nici să apelezi la card.
Același principiu poate fi folosit pentru o vacanță, un set de anvelope, o asigurare sau orice altă cheltuială despre care știi dinainte că va apărea. Nu toate cheltuielile mari sunt neprevăzute. Unele doar vin mai rar. Iar dacă știi că vin, poți începe să strângi bani pentru ele înainte să bată la ușă.
Nu este despre luna aceasta
Poate că economisirea pare neimportantă atunci când privești doar luna care urmează. O sută de lei nu schimbă mare lucru. Nici două sute. Nici suma pe care ai fi tentat să o cheltuiești pe ceva ce îți place.
Dar banii nu există doar în prezent. Aceeași sumă poate arăta complet diferit după un an, după cinci ani sau într-un moment în care ai nevoie de ea. Timpul este singurul lucru care poate transforma o sumă mică într-una care chiar contează. De aceea, economisirea nu este despre cât de mult reușești să pui deoparte astăzi. Este despre ce alegi să lași să crească în loc să dispară.