Proiectul energetic de 1,9 miliarde de euro care ar lega Cipru de rețeaua UE, blocat de tensiunile din Mediterana

Proiectul, evaluat la aproximativ 1,9 miliarde de euro, ar pune capăt izolării energetice a Ciprului. Țara este în prezent singurul stat membru al Uniunii Europene care nu este conectat la sistemul electric continental al blocului comunitar. Comisia Europeană a alocat deja 657 de milioane de euro pentru proiect și îl consideră strategic. Interconectarea ar putea consolida securitatea energetică regională și ar facilita integrarea unei cantități mai mari de energie regenerabilă. Pentru Cipru, proiectul ar putea contribui și la reducerea costurilor cu energia electrică, relatează Euronews.

Un proiect european prins în disputa dintre Grecia și Turcia

Una dintre principalele probleme este traseul cablului printr-o regiune maritimă disputată. Great Sea Interconnector ar urma să traverseze ape aflate la sud și est de insulele grecești Creta și Kasos. Grecia susține că are drepturi suverane asupra platoului continental și a zonei economice exclusive din aceste regiuni, în baza Convenției ONU privind dreptul mării.

Turcia, care nu este parte la această convenție, contestă interpretarea Atenei. Ankara susține că insulele nu ar trebui să genereze automat zone maritime complete atunci când acestea se suprapun cu platoul continental al unui stat. Disputa a produs deja efecte asupra proiectului. În 2024, autoritățile elene au amânat o parte dintre operațiunile de cercetare offshore. Decizia a venit după ce nave militare turcești au fost desfășurate în zone în care urmau să opereze navele de cercetare. Situația nu a degenerat într-o confruntare directă. Totuși, episodul a arătat cât de vulnerabile pot deveni proiectele energetice care traversează zone maritime revendicate de mai multe state.

De ce este important cablul și din punct de vedere geopolitic

Great Sea Interconnector nu este doar un proiect energetic. Profesorul Klaus Dodds, specialist în geopolitică la Middlesex University London, a explicat pentru Euronews că realizarea cablului ar evidenția și apropierea dintre Grecia, Cipru și Israel. Această cooperare este privită cu suspiciune de Ankara. Turcia are propria viziune asupra conectivității energetice din regiune și ar prefera dezvoltarea unei legături electrice submarine între teritoriul său și nordul Ciprului.

Comisia Europeană susține însă GSI drept proiectul destinat eliminării izolării electrice a Ciprului. Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat pentru Euronews că UE are un interes strategic pentru menținerea unui mediu stabil și sigur în estul Mediteranei. Bruxelles-ul afirmă că rămâne angajat în apărarea intereselor Uniunii și ale statelor membre.

Doctrina „Blue Homeland” și ambițiile Turciei

Poziția Ankarei trebuie privită și în contextul doctrinei maritime turce cunoscute drept „Blue Homeland”. Aceasta pune accent pe revendicările maritime și drepturile suverane pe care Turcia consideră că le are în regiune. În același timp, relațiile tot mai apropiate dintre Grecia, Cipru și Israel adaugă o dimensiune geopolitică proiectului energetic.

Haşim Tekineş, cercetător în cadrul Institute for Diplomacy and Economy, consideră că Ankara poate interpreta consolidarea relației dintre Grecia și Israel drept o încercare de izolare a Turciei. Finalizarea Great Sea Interconnector ar putea fi percepută de Ankara și ca o pierdere a influenței regionale și a unor oportunități economice. Turcia urmărește să își consolideze poziția de punte energetică între Europa, Orientul Mijlociu și alte regiuni.

Bruxelles-ul încearcă să mențină proiectul pe traseu

Pentru Uniunea Europeană, provocarea depășește construcția propriu-zisă a cablului. Bruxelles-ul trebuie să susțină un proiect strategic într-una dintre cele mai sensibile regiuni maritime ale Europei. Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, a subliniat importanța dreptului internațional și a cooperării multilaterale pentru stabilitatea estului Mediteranei.

În paralel, Comisia Europeană și-a exprimat rezervele față de planurile Turciei privind o conexiune submarină alternativă către nordul Ciprului. Ankara lucrează și la revizuirea doctrinei sale maritime. Turcia a anunțat în luna mai intenția de a transpune această doctrină în legislație. Dezbaterile parlamentare au fost ulterior amânate până în octombrie.

Finanțarea, a doua mare problemă a proiectului

Tensiunile cu Turcia nu sunt singurul obstacol. Grecia și Cipru încearcă de mai mult timp să ajungă la un acord privind finanțarea proiectului. O altă problemă este modul în care costurile vor fi recuperate de la consumatorii de energie electrică. Pe lângă cele 657 de milioane de euro oferite de Uniunea Europeană, restul investiției ar urma să fie finanțat de operatorul grec de transport al energiei electrice, Independent Power Transmission Operator (IPTO).

Conform celui mai recent aranjament prezentat de Euronews, Cipru ar urma să suporte 63% din costurile vizate, adică aproximativ 786 de milioane de euro. Grecia ar acoperi restul de 37%, aproximativ 460 de milioane de euro. Atena consideră că Nicosia ar trebui să suporte o parte mai mare din costuri. Argumentul este că Cipru reprezintă principalul beneficiar al proiectului și ultima piață electrică izolată din UE. Autoritățile cipriote vor însă garanții că populația nu va suporta costuri ridicate înainte ca interconectorul să devină funcțional.

Banca Europeană de Investiții reevaluează proiectul

Grecia și Cipru au cerut în aprilie Băncii Europene de Investiții să analizeze din nou viabilitatea proiectului, estimările de cost și integrarea acestuia pe piața energiei electrice. Dacă evaluarea va arăta că estimarea inițială de 1,9 miliarde de euro nu mai este suficientă, ar putea fi căutate surse suplimentare de finanțare sau noi investiții. Un purtător de cuvânt al Băncii Europene de Investiții a precizat pentru Euronews că discuțiile privind finanțarea sunt în desfășurare. Instituția nu a luat încă o decizie privind o eventuală finanțare. Proiectul trece astfel printr-o nouă etapă de evaluare, după ce o formulă anterioară de finanțare nu a avansat. Aceasta se baza pe granturi europene, împrumuturi acordate de BEI și contribuții ale promotorilor proiectului.

Proiectul trebuia să fie deja operațional

Great Sea Interconnector, cunoscut anterior drept EuroAsia Interconnector, trebuia inițial să devină operațional în 2024. Doi ani mai târziu, proiectul continuă să fie afectat de incertitudini. Pentru Bruxelles, miza rămâne importantă. Realizarea cablului ar integra Cipru în sistemul electric european și ar consolida legăturile energetice din estul Mediteranei. Însă viitorul proiectului depinde acum de rezolvarea simultană a mai multor probleme: tensiunile maritime dintre Grecia și Turcia, relațiile geopolitice din regiune, împărțirea costurilor și identificarea unei formule de finanțare viabile.