CSM avertizează asupra noii grile de salarizare. Judecătorii, mai prost plătiți decât primarii și politicienii

CSM atrage atenția și asupra faptului că proiectul continuă să circule și să fie folosit în demersuri legislative. Totuși, procedura inițială de elaborare a fost suspendată printr-o hotărâre a Curții de Apel București.

Potrivit Consiliului, problema nu se rezumă la salariile judecătorilor și procurorilor, ci ține și de locul pe care puterea judecătorească îl ocupă în raport cu celelalte autorități ale statului.

Exemplul invocat de CSM

CSM atrage atenția asupra diferențelor de salarizare dintre magistrați și alte funcții importante din stat. Consiliul dă ca exemplu președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru care proiectul prevede un coeficient salarial de 6,15.

În schimb, consilierul prezidențial, liderii grupurilor parlamentare și vicepreședinții celor două Camere ale Parlamentului ar urma să aibă un coeficient de 6,50. Pentru secretarii și chestorii Camerelor, coeficientul este stabilit la 6,45. Cel destinat miniștrilor ar ajunge la 6,50.

„O asemenea ierarhizare este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situații, funcțiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorității din care fac parte, în timp ce președintele Înaltei Curți reprezintă funcția de conducere situată la vârful sistemului instanțelor judecătorești”, a transmis CSM.

Judecător de la ÎCCJ, coeficient salarial sub cel al primarului general

CSM atrage atenția și asupra diferențelor dintre salariile magistraților și cele ale aleșilor locali. Potrivit proiectului, un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție cu vechime maximă ar urma să aibă un coeficient salarial de 5,50. În același timp, pentru primarul general al Capitalei este prevăzut un coeficient de 6,50.

Diferența se menține și în cazul altor funcții din administrația locală. Președintele unui consiliu județean, primarul unui municipiu reședință de județ sau primarul unui sector ar urma să aibă un coeficient de 6,00.

CSM dă și exemplul unui judecător de judecătorie cu o vechime cuprinsă între 15 și 20 de ani. Coeficientul în acest caz ar fi de 4,22. În cazul primarului unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori, coeficientul ar fi de 4,35.

Consiliul susține, totodată, că magistrații beneficiază într-o măsură mai redusă de sporuri, indemnizații sau alte facilități. Astfel, veniturile sunt completate în cazul altor categorii de angajați din sectorul public. Ca exemplu, CSM menționează sporul de 40% prevăzut în proiect pentru anumite categorii de funcționari publici.

Diferențele salariale afectează poziția justiției în stat

CSM susține că diferențele de salarizare prevăzute în proiect nu sunt doar o problemă legată de bani, ci reflectă și modul în care este poziționată justiția în raport cu celelalte autorități ale statului. Potrivit Consiliului, grila ar plasa puterea judecătorească sub numeroase funcții din administrația centrală și locală, precum și din legislativ și executiv.

Consiliul avertizează că o astfel de diferențiere poate crea impresia că justiția ocupă o poziție inferioară în cadrul statului. CSM atrage atenția că această abordare trebuie analizată și din perspectiva principiului separației și echilibrului puterilor, consacrat de Constituție. Totodată, Consiliul subliniază că independența justiției reprezintă o garanție fundamentală a statului de drept.

Salariile magistraților sunt o garanție a independenței

CSM subliniază că un nivel adecvat de salarizare pentru judecători și procurori nu reprezintă un privilegiu. Acesta face parte din garanțiile care le protejează statutul și independența.

Consiliul susține că, din iulie 2025, statutul magistraților a fost modificat prin mai multe intervenții legislative. El a fost însoțit de ceea ce numește o „amplă retorică publică ostilă magistraturii”. În opinia CSM, noul proiect de salarizare riscă să contribuie la diminuarea garanțiilor de care beneficiază judecătorii și procurorii.

„Pentru autoritatea judecătorească, salarizarea corespunzătoare constituie o limită dincolo de care este afectată însăși substanța statutului său de putere în stat”, afirmă CSM.

În fața acestei situații, Consiliul anunță că va folosi toate instrumentele legale și instituționale disponibile pentru apărarea statutului judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului între puterile statului.

CSM cere, totodată, ca orice viitoare modificare a legislației privind salarizarea angajaților plătiți din fonduri publice să țină cont de statutul constituțional al justiției și să asigure garanțiile necesare pentru independența acesteia.