Criză energetică majoră în România. Ce se întâmplă după oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă

Sistemul Energetic Național se confruntă cu o provocare uriașă în această perioadă. Nivelul scăzut al Dunării a creat un blocaj sever la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă. Specialiștii au fost nevoiți să ia măsuri drastice pentru a proteja instalațiile.

Şi a doua unitate de producție urmează să fie scoasă din funcțiune. Unitatea 2 a intrat în procedură de oprire în cursul zilei de joi. Unitatea 1 era deja oprită de la sfârșitul lunii iulie.

Decizii din cauza secetei

Situația a impus decizii rapide din partea inginerilor. Răcirea reactoarelor reprezintă un proces tehnic complex și de durată.

 „Unitatea 2 este în procedura de oprire, care va dura până diseară, în jur de ora 16:00-17:00. La ora 11:00 o să aibă loc deconectarea de la Sistemul Energetic Național, dar practic după aceea continuă răcirea reactorului, ca să-l aducem în stare răcită și oprită”, a explicat Radu Gabor, inginer-șef pe securitate nucleară la Cernavodă, la Antena 3 CNN.

Autoritățile au încercat diverse metode de salvare în ultimele zile. Echipele au folosit barje încărcate cu piatră și au detonat stânci. Măsurile nu au reușit să oprească scăderea nivelului apei în zona de captare.

Deficit uriaș de producție și necesitatea importurilor masive

Oprirea ambelor reactoare înseamnă o pierdere uriașă pentru rețea. Sistemul Energetic Național pierde temporar o capacitate de aproximativ 1.400 de megawați.

Problema devine critică în orele de vârf de consum. Țara noastră s-a mai confruntat cu o situație similară în luna mai. Atunci, cele două unități au stat oprite concomitent timp de douăzeci de zile.

Prognozele hidrologice pentru perioada următoare nu aduc vești bune. Nivelul fluviului va continua să scadă în următoarele zece zile.

 „Pentru următoarele zece zile avem prognoză care arată o scădere de nivel. Dincolo de aceste zile nu putem să spunem nimic, ar fi speculații și nu facem speculații. Deci cel puțin zece zile, cât prognoza este în scădere, ambele unități vor rămâne oprite”, a declarat Radu Gabor.

Acest blocaj obligă autoritățile să caute soluții externe urgente. Aprovizionarea depinde în totalitate de disponibilitatea energiei din țările vecine.

 „Pentru 20 de zile am stat și cu reactorul 1, și cu reactorul 2 oprite. Deci țara nu a avut nici atunci 1.400 de megawați. În acest moment, de la ora 11:00-12:00, astăzi nu o să aibă iarăși 1.400 de megawați. Înseamnă că va trebui să importăm masiv energie la orele de vârf”, a spus inginerul-șef.

Riscul unor măsuri extreme și presiunea uriașă pe dispeceratul energetic

Specialiștii avertizează asupra unui scenariu dificil în orele cu un consum ridicat la nivel național. Necesarul de consum poate ajunge la opt mii de megawați, în timp ce producția internă scade la cinci mii.

Diferența uriașă trebuie acoperită prin achiziții externe. Piețele europene trebuie să dispună de cantitățile necesare pentru a acoperi acest deficit masiv.

În lipsa resurselor externe, populația ar putea fi nevoită să suporte restricții voluntare. Consumatorii ar putea primi solicitări clare de reducere a consumului de energie.

 „Va trebui să importăm 3.000 de megawati, dacă o să avem de unde să importăm. Dacă nu o să avem de unde să importăm, va trebui noi, ca cetățeni responsabili, să reducem consumul”, a avertizat Radu Gabor, la Antena 3 CNN.

Menținerea echilibrului în rețea va genera o presiune fantastică asupra specialiștilor din Capitală. Dispecerii de la București trebuie să gestioneze o rețea aflată sub o tensiune continuă.

 „Va trebui să găsim alte surse de import. Presiunea va fi foarte mare pe Sistemul Energetic Național, pe oamenii care, de la București, din centrul de dispecer al Dispecerului Energetic Național, țin sistemul în stare stabilă. Pe ei o să fie presiunea foarte mare”, a încheiat Radu Gabor, la Antena 3 CNN.