Lecția coreeană pentru spitalele din România. Dr. Maria-Roxana Caunic, medic dermatolog, explică cât de mult poate contribui digitalizarea la eficiența actului medical 

Lecția coreeană pentru spitalele din România. Dr. Maria-Roxana Caunic, medic dermatolog, explică cât de mult poate contribui digitalizarea la eficiența actului medical 
Imagine Maria-Roxana Caunic, medic rezident în anul al III-lea la Spitalul Clinic Colentina din București (sursă foto: arhivă personală)
Maria-Roxana Caunic are 27 de ani și este medic rezident în anul al III-lea la Spitalul Clinic Colentina din București. La început de 2026, ea a devenit primul medic rezident român care a participat la un program de observership în cadrul Departamentului de Dermatologie al Seoul National University Hospital. Timp de două săptămâni, a urmărit îndeaproape activitatea unuia dintre cele mai apreciate centre de profil din lume.

În medicina modernă, diferența dintre un medic bun și unul foarte bun nu este reprezentată doar de cunoștințele acumulate în facultate sau în rezidențiat. De aceea, Maria-Roxana Caunic și-a dorit să ajungă în Coreea de Sud și să afle mai multe, să dobândească o experiență pentru a fi mai bună în ceea ce face. 

„A fost o onoare, dar și o responsabilitate. M-am bucurat că am avut ocazia să reprezint România într-un centru atât de important. Pentru mine, experiența a însemnat nu doar acces la un sistem medical de top, ci și confirmarea faptului că rezidenții români pot ajunge în centre internaționale prestigioase dacă sunt motivați, curioși și perseverenți”, spune medicul în cadrul unui interviu pentru News Edge. 

Lumea medicală din Coreea de Sud

Coreea de Sud este asociată de cei mai mulți dintre noi cu tehnologia, industria electronică sau cultura pop. Nu puțini spun că ei „trăiesc deja în viitor”. Dar și plan medical se descurcă la fel de bine. Țara este recunoscută drept unul dintre liderii mondiali în cercetarea dermatologică, chirurgia reconstructivă și medicina estetică. 

Seoul National University Hospital (SNUH) este unul dintre cele mai importante centre medicale și academice din Asia. Departamentul de dermatologie are o tradiție de peste un secol, desfășoară cercetare recunoscută la nivel internațional și tratează anual mii de pacienți cu afecțiuni dintre cele mai diverse.

De ce Coreea de Sud?

„Am ales Coreea de Sud pentru că este o țară recunoscută pentru nivelul foarte avansat al dermatologiei, atât din punct de vedere clinic, cât și estetic și tehnologic. Mi-am dorit să văd cum se practică dermatologia într-un sistem medical foarte bine organizat, cu acces la tehnologii moderne și la un volum mare de cazuri”, a mai spus Maria-Roxana Caunic.

În cadrul programului de observership, medicul nu participă direct la tratamentul pacienților.  Dar urmărește activitatea clinică, asistă la consultații, intervenții și discuții medicale pentru a înțelege modul în care funcționează un alt sistem sanitar. Este o formă de învățare foarte apreciată în marile centre universitare din lume. 

Seoul National University Hospital (sursă foto: Facebook)

Primul contact cu medicina coreeană

„Prima zi a fost impresionantă. Primul lucru care m-a surprins a fost dimensiunea spitalului. Este un adevărat campus medical, cu numeroase clădiri, departamente și secții, toate foarte bine organizate”, povestește Maria-Roxana Caunic. 

SNUH este mai degrabă un mic oraș dedicat medicinei. „M-a impresionat nivelul de organizare, punctualitatea și modul foarte eficient în care era structurată activitatea. Deși este un centru medical de o asemenea amploare, totul funcționa fluent și coordonat”, a mai declarat medicul. 

Este un loc unde zilnic ajung mii de pacienți. De aceea, fiecare minut contează. Programările, consultațiile, investigațiile și procedurile sunt integrate într-un sistem digital care reduce timpul pierdut și elimină mare parte din birocrație. „Atmosfera din departamentul de dermatologie a fost foarte profesionistă, dar în același timp primitoare, iar de la început am simțit respectul pe care îl acordă atât pacienților, cât și colegilor”, a specificat Maria-Roxana Caunic.

Tehnologia care lucrează în favoarea medicului și a pacientului

Maria-Roxana Caunic spune că infrastructura medicală a impresionat-o prin dimensiuni, organizare internă și eficiență. Dosarele medicale electronice, programările informatizate, accesul rapid la istoricul pacientului și integrarea investigațiilor în aceeași platformă informatică permit medicilor să se concentreze mai puțin asupra birocrației și mai mult asupra actului medical propriu-zis. 

„Activitatea în clinică este foarte bine structurată. Consultațiile, procedurile, discuțiile de caz și activitatea academică sunt integrate într-un sistem extrem de eficient. M-a impresionat utilizarea tehnologiei în aproape fiecare etapă a interacțiunii cu pacientul, de la aparatele pentru bonurile de ordine și gestionarea fluxului de pacienți, până la sistemul informatic foarte bine pus la punct, în care toate datele medicale, investigațiile și istoricul pacienților erau disponibile electronic”, a detaliat medicul. 

Un alt aspect care i-a atras atenția a fost numărul mare de cadre medicale și personal auxiliar. Organizarea lor este necesară pentru a face față cu succes fluxului de pacienți care se prezintă zilnic în clinică. „Deși volumul de muncă era foarte mare, totul se desfășura într-un ritm rapid, dar bine coordonat, fără senzația de aglomerație sau dezorganizare”, a punctat ea.

Dermatologia, în profunzime

În cele două săptămâni petrecute în departament, Maria-Roxana Caunic a avut ocazia să observe „o gamă foarte variată de cazuri dermatologice, de la afecțiuni inflamatorii și autoimune până la cazuri complexe de dermato-oncologie și chirurgie dermatologică”. 

Un alt aspect important a fost locul pe care îl ocupă dermatologia estetică într-un spital universitar. „Am urmărit diverse proceduri estetice și utilizarea tehnologiilor moderne, observând cum dermatologia clinică și cea estetică se completează într-un centru de excelență”, a specificat ea. 

Maria-Roxana Caunic, medic rezident în anul al III-lea la Spitalul Clinic Colentina din București (sursă foto: arhivă personală)

Medicina, mână în mână cu tehnologia

În timpul experienței sale, Maria-Roxana Caunic a remarcat prezența a numeroase tehnologii care contribuiau la diagnosticul și tratamentul pacienților. „Mi-au atras atenția utilizarea tehnologiilor moderne în diagnostic și tratament, mai ales în zona de dermatologie estetică, laser și proceduri minim invazive. De asemenea, mi s-a părut foarte valoros modul standardizat în care erau documentate cazurile și felul în care tehnologia era integrată natural în fluxul medical”, spune ea.

Medicul a observat în Seul că dermatologia este una dintre specialitățile medicale în care progresul tehnologic se produce într-un ritm accelerat. 

Respectul, o regulă nescrisă a culturii medicale

Experiența sa din Coreea de Sud i-a oferit și o perspectivă asupra modului în care cultura unei societăți influențează activitatea medicală. „Relațiile din cadrul clinicii sunt bazate pe respect, disciplină și profesionalism. Există o ierarhie foarte clară între medici, rezidenți și studenți, însă aceasta este privită ca o formă de respect și responsabilitate”, spune Maria-Roxana Caunic.

În societatea sud-coreeană, respectul față de experiență și vechime reprezintă o valoare profund înrădăcinată. Ceea ce se reflectă și în spitale. „Am observat că acest lucru reflectă cultura coreeană în general, unde respectul față de persoanele mai în vârstă și față de cei cu mai multă experiență este o valoare fundamentală, atât în viața de zi cu zi, cât și în mediul profesional”, a punctat ea.

Chiar și așa, ierarhia nu împiedică procesul de învățare. „Deși activitatea se desfășoară într-un ritm foarte alert, cu un volum mare de pacienți, medicii își făceau timp, atât cât le permitea programul, să ofere explicații, să discute cazurile interesante și să răspundă întrebărilor. Stilul de predare este unul foarte practic, bazat pe observație clinică și pe învățarea direct din experiența de zi cu zi”, a subliniat medicul.

Lecții care merg dincolo de dermatologie

Pentru Maria-Roxana Caunic, cele două săptămâni petrecute la SNUH au însemnat contactul cu tehnologii de ultimă generație și cu un număr foarte mare de cazuri clinice. „Am învățat că disciplina, punctualitatea și atenția la detalii sunt extrem de importante. Mi-a plăcut foarte mult respectul pentru pacient și pentru echipă. Cred că modul lor de organizare și seriozitatea cu care tratează fiecare etapă a actului medical pot fi un exemplu pentru orice sistem medical”, a punctat Maria-Roxana Caunic.

La final, este vorba despre un sistem în care fiecare etapă este predictibilă. Iar pacientul beneficiază de un parcurs medical coerent și eficient. Timpul nu este irosit, comunicarea este clară, responsabilitățile sunt bine împărțite.

Ce poate învăța România

„Cred că această experiență m-a făcut mai motivată, mai atentă la detalii și mai deschisă către standardele internaționale de practică medicală. M-a ajutat să înțeleg cât de important este să combini medicina cu cercetarea, tehnologia și educația continuă”, declară medicul.

În opinia sa, una dintre cele mai mari diferențe dintre cele două sisteme medicale este gradul de digitalizare. „Poate cea mai valoroasă lecție a fost să văd cât de mult poate contribui digitalizarea la eficiența actului medical. Mi-aș dori ca și în România să accelerăm procesul de tehnologizare al sistemului medical, deoarece cred că avem mare nevoie de acesta”, adaugă ea.

Atunci când toate informațiile medicale sunt integrate într-un singur sistem, medicul are acces imediat la istoricul complet al pacientului. Doctorul poate urmări evoluția bolii în timp și poate lua decizii terapeutice mai rapide și mai bine fundamentate. „Un sistem informatic bine integrat nu înlocuiește medicul, ci îi oferă timpul necesar pentru ceea ce contează cu adevărat: evaluarea pacientului, raționamentul clinic și luarea celor mai bune decizii terapeutice. În același timp, facilitează urmărirea pacienților în timp, accesul rapid la istoricul medical și reduce considerabil povara birocratică”, spune Maria-Roxana Caunic.

Curiozitate, perseverență și dorință 

Medicul consideră că experiența din Coreea de Sud a depășit cu mult așteptările pe care le avea înainte de plecare. „Cred că orice rezident ar trebui, dacă are ocazia, să participe la un observership într-un centru internațional. Nu este important doar ce cazuri vezi, ci și faptul că intri în contact cu un alt sistem medical, cu alte standarde și cu alt mod de gândire. O astfel de experiență te maturizează profesional și personal”, punctează ea.

Povestea ei este curiozitate, perseverență și dorința de a învăța continuu. Marile schimbări din medicină nu încep întotdeauna cu investiții de milioane de euro sau cu descoperiri revoluționare. Uneori încep cu un medic tânăr care își pune întrebări și caută răspunsuri.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!

0 comentarii Comentarii