Reformă CNAS, acces pacienți și eficiență în sistemul de sănătate. Sunt trei sintagme care, de obicei, nu se regăsesc în același paragraf atunci când vorbim despre sănătatea publică din România. De data aceasta, însă, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan, a anunțat pe 30 mai 2026 un set concret de măsuri aprobate de Consiliul de Administrație al instituției. Dacă vor fi implementate cu aceeași hotărâre cu care au fost formulate, schimbările ar putea rescrie regulile jocului pentru milioane de pacienți.
Farmaco-Economia intră oficial în ecuația sănătății românești
Prima și, poate, cea mai ambițioasă dintre cele trei reforme CNAS este înființarea Departamentului de Farmaco-Economie. Va fi o structură interdisciplinară alcătuită din medici, farmaciști și economiști, subordonată direct președintelui instituției. Misiunea sa e una clară. Va analiza cu bisturiul costurile și eficiența reală a terapiilor inovatoare finanțate din bani publici, înainte ca acestea să intre pe lista de rambursare.
Logica este simplă, dar ignorată până acum sistematic. Piața medicamentelor inovatoare evoluează cu o viteză amețitoare, iar cheltuielile cresc pe măsură. Fără o structură specializată care să evalueze raportul cost-eficacitate, statul plătește uneori prețuri disproporționate pentru terapii al căror beneficiu clinic real rămâne discutabil.
Noul departament urmează să fundamenteze deciziile de rambursare pe dovezi științifice solide și să negocieze contracte de tip cost-volum și cost-volum-rezultat cu producătorii farmaceutici. Este un instrument deja consacrat în sisteme de sănătate performante din Europa de Vest.
Auditorul care veghează peste 18 miliarde de euro
A doua reformă lovește direct în vulnerabilitatea cronică a sistemului: lipsa unui control intern robust. CNAS administrează anual fonduri publice de aproximativ 18 miliarde de euro destinate sănătății. E o sumă colosală, gestionată până acum fără o structură de audit la înălțimea responsabilității. Prin reorganizarea actualei structuri, ia naștere Direcția de Audit Public Intern, cu rolul explicit de a evalua eficiența utilizării resurselor, de a identifica vulnerabilități și de a formula recomandări obligatorii.
Accesul pacienților la servicii de calitate depinde, în fond, și de cât de bine sunt cheltuiți banii colectați din contribuții. Un audit serios nu este o amenințare pentru sistem, este ancora lui.
Parteneriatul public-privat, dintr-o nouă perspectivă
Cea de-a treia reformă CNAS vizează modificarea cadrului legislativ al programelor naționale de sănătate, cu un obiectiv precis. Atunci când spitalele de stat nu mai față față cererii, pacienții să poată fi direcționați rapid către unitățile private contractate, pe baza unor criterii clare și verificabile. CNAS a publicat deja în transparență decizională un proiect de ordin în acest sens.
Nu este vorba de o privatizare mascată, ci de o complementaritate funcțională, o abordare prin care sistemul de sănătate nu mai tratează sectorul privat ca pe un concurent, ci ca pe un rezervor de capacitate medicală.
Desigur, niciun cuvânt despre redirecționarea pacienților spre cabinele private. Nici despre distribuirea sumelor colectate de CNAS spre clinicile private, lăsând clinicile de stat fără acoperire pentru analize și intervenții din asigurare.
Oncologie, PET-CT și mai puține drumuri zadarnice pentru pacienți
Programele care ar beneficia cel mai direct de noua abordare sunt cele dedicate bolnavilor gravi. Se vorbelte despre oncologie, boli cardiovasculare, radioterapie și investigații de înaltă performanță precum PET-CT. Accesul pacienților la aceste servicii, adesea blocat de liste de așteptare interminabile sau de distanțele mari față de centrele universitare, ar putea fi semnificativ îmbunătățit. Din nou, nu se amintește de plafoanele CNAS reduse ce rămân unităților de stat.
Obiectivul declarat este ca diagnosticul și tratamentul să ajungă cât mai aproape de domiciliul pacientului, de familia și comunitatea sa.
Sursa: Știri pe surse
