Centrul de date Google din Austria, mai lacom cu energia decât toate gospodăriile unei întregi regiuni. Lecția pentru România, pe radarul marilor investitori

Centrul de date al Google din Kronstorf, un sat cu câteva mii de locuitori din nordul Austriei, a ajuns epicentrul unui conflict între logica expansiunii digitale și capacitatea reală a rețelelor energetice. Extinderea planificată a complexului ridică o întrebare pe care o vor pune și românii, la un moment dat. Câtă energie consumă, de fapt, inteligența artificială, și cine plătește factura? România e deja pe radar. Proiecte de centre de date sunt analizate lângă Cluj-Napoca și Craiova, cu promisiuni de investiții și locuri de muncă, dar și cu întrebările care vin la pachet.

Kronstorf, de la pășune la complex de 500–800 MW, pe tăcute

Google a cumpărat un teren de aproape 50 de hectare de pășune în Kronstorf, nordul Austriei, acum aproape două decenii. În aprilie au început lucrările la extinderea centrului de date existent. Locuitorii și activiștii de mediu au aflat că planurile inițiale s-au schimbat radical: în loc de 150 MW, capacitatea ar urma să ajungă la 500 MW, cu zvonuri despre 800 MW.

„Pe tăcute și discret, se lucrează la Kronstorf pentru extinderea complexului. Această capacitate de 150 MW va crește la 500 MW, iar zvonurile vorbesc chiar despre 800 MW. Este scandalos”, declară un opozant al proiectului, citat de Krone.at.

Problema nu este doar dimensiunea, ci și absența procedurilor. „Este planificată o extindere, dar nu există nicio evaluare a impactului asupra mediului. Nu a fost nevoie de nicio estimare”, avertizează un alt critic al proiectului. Întrebarea retorică pe care o pune acesta rezumă îngrijorarea: „Cel mai grav este că va folosi mai multă electricitate decât toate gospodăriile din Austria Superioară la un loc. De unde ar trebui să vină această energie, dacă nu există? Avem nevoie și de o centrală nucleară?”

Cifrele care pun în perspectivă: 4,4 TWh, de cinci ori Salzburg

Numărul central al acestui conflict este 4,4 terawați-oră, consumul anual estimat al centrului de date Google de la Kronstorf în varianta sa extinsă. Comparația este grăitoare, căci e de aproximativ cinci ori mai mult decât consumul anual al orașului Salzburg. Orașul are aproape 160.000 de locuitori, capitală culturală a Austriei și unul dintre cele mai cunoscute orașe ale lumii.

O altă comparație: mai mult decât toate gospodăriile din Austria Superioară la un loc. E o regiune cu aproape 1,5 milioane de locuitori. Un singur centru de date, mai vorace energetic decât o întreagă regiune rezidențială. Aceasta este ecuația care a scos oamenii în stradă la Kronstorf.

Google justifică extinderea prin creșterea rapidă a cererii pentru servicii cloud și pentru capacitate de calcul dedicată inteligenței artificiale. Sunt două domenii în expansiune accelerată, care cer tot mai multă putere de procesare și, implicit, tot mai multă energie.

Răspunsul Google: acoperișuri verzi, căldură reziduală și apă returnată

Compania nu a rămas fără argumente. Potrivit Google, clădirile noului complex vor fi echipate cu acoperișuri verzi și panouri fotovoltaice care vor produce energie regenerabilă la fața locului. Căldura reziduală generată de servere, o cantitate semnificativă în orice centru de date de mari dimensiuni, va fi redirecționată fie către rețelele de termoficare locale, fie către serele din zonă, transformând un deșeu termic într-o resursă.

Pe partea de apă, Google anunță că va returna în circuitele locale o cantitate mai mare decât cea consumată efectiv în următorii ani. E o promisiune de „bilanț pozitiv” hidric, dacă va fi respectată.

Rămân deschise întrebările privind sursa energiei, în absența unei evaluări de impact, și dacă infrastructura energetică a regiunii poate absorbi un consum suplimentar de această amploare.

România pe radar. Lecția din Austria, utilă înainte de decizii

Dezbaterea din Austria este perfect relevantă pentru România, unde mai multe companii internaționale analizează deschiderea unor centre de date destinate inteligenței artificiale. Cele mai mediatizate proiecte vizează zone din apropierea Cluj-Napoca și Craiovei.

Argumentele pro sunt reale. Venituri la bugetele locale, locuri de muncă, infrastructură îmbunătățită. Dar exemplul de la Kronstorf arată că un centru de date de mari dimensiuni nu este un simplu obiectiv industrial. Este un consumator energetic comparabil cu un oraș întreg, cu nevoi de apă semnificative și cu un amprentă asupra rețelelor care trebuie evaluată înainte de semnarea contractelor. Tocmai lipsa acestei evaluări la Kronstorf a transformat o investiție în conflict comunitar.