Cum îi facem pe copii să citească într-o lume a ecranelor? Prin benzi desenate, cei mici învață să își organizeze mintea și ideile

Mihai Grăjdeanu este unul dintre cei care promovează de peste un deceniu utilizarea benzilor desenate în scop educativ. El este profesor, autor, ilustrator și fondatorul European School of Comics. Și, din 2020, este organizator al evenimentului Olimpiada de Benzi Desenate. Iar din experiența sa, spune că una dintre marile provocări ale educației în era modernă este să-i facă pe copii să fie atenți. Ei trăiesc într-o lume plină de imagini, videoclipuri și informații ce se consumă rapid. Avantajul benzilor desenate este că ele combină lectura cu imaginea și transformă informația într-o poveste.

Procesul este construit astfel încât copilul să înțeleagă mai întâi un text și abia apoi să îl transforme în imagini. „La fiecare lecție avem o poveste, iar eu pregătesc o schiță înainte. Le arăt la tablă un exemplu, fie cu trei sau cu patru casete. Iar ei se inspiră din banda desenată pe care o fac eu la tablă și încearcă să o reproducă în stilul lor. Căci ei își fac propriile personaje, modifică textul sau schimbă replicile. Obiectivul meu pentru ora pe care o am e ca ei să preia povestea, să o înțeleagă și să poată să discute pe baza ei mai departe cu educatoarea, învățătoarea și, de ce nu, și acasă cu părinții”, spune Mihai Grăjdeanu în cadrul unui interviu pentru News Edge. 

Copiii pot învăța să scrie prin benzi desenate

Pentru copii, de asemenea, banda desenată poate fi un proces foarte bun prin care să învețe literele și cifrele. „La cei de șase-șapte ani, primul factor important e ca ei să înceapă să scrie cu ajutorul benzii desenate. Iar desenul este o plăcere pentru ei, ceea ce îi ajută să rețină mai ușor”, adaugă profesorul. 

În opinia sa, rolul benzilor desenate nu este acela de a înlocui lectura sau materiile școlare. Ci acela de a face informația mai accesibilă și mai ușor de reținut. „Fie că este vorba despre litere, despre exploratori, vulcani, dinozauri sau personaje istorice, copiii pot să transforme lecțiile în povești vizuale”, a specificat artistul.

Mihai Grăjdeanu spune că beneficiile acestui mod de învățare sunt vizibile în cazul copiilor care lucrează constant cu banda desenată. „Un copil care vine de trei ani la cursuri, de exemplu, și-a dezvoltat imaginația, creativitatea. Iar dincolo de dezvoltarea abilităților artistice, exercițiul îi ajută pe cei mici să își organizeze ideile, să construiască o narațiune și să găsească propriile modalități de exprimare. Scopul e să-i încurajez ca prin bandă desenată să descopere lumea care ne înconjoară”, subliniază el.

„Nu există desen greșit”

Unul dintre avantajele benzii desenate este flexibilitatea. Aproape orice subiect poate fi transformat într-o poveste vizuală. „Am desenat cu cei mici un explorator ce descoperă vulcani și așa am aflat împreună cu ei că există în România Vulcanii Noroioși de la Buzău. Apoi, poate avem o poveste despre dinozauri și ei află că și în țara noastră au existat dinozaurii pitici care au trăit în zona Hațegului”, a explicat Mihai Grăjdeanu.

Dar pentru el, scopul nu este formarea unor desenatori profesioniști. Artistul dorește să-i încurajeze pe cei mici ca prin bandă desenată să-și dezvolte creativitatea și să descopere cât mai multe despre lume. De aceea, la cursurile sale nu există ideea de desen greșit. „Am un motto pe care eu îl spun copiilor: «Nu există desen greșit, doar stiluri diferite»”, spune profesorul.

O explorare către profesiile din viitor

Un alt avantaj al acestui mod de învățare este faptul că benzile desenate dezvoltă competențe pentru numeroase profesii. „La clasă explorăm posibile cariere pe care le pot avea copiii în viitor, fie în cinematografie, care e legată de bandă desenată, sau în marketing, de ce nu? Dacă ai o idee despre un nou produs, o poți prezenta ca o formă de reclamă prin casete de bandă desenată. Sau îi înveți ce înseamnă să faci un film prin storyboard, adică prin reprezentarea vizuală a scenelor. Sau poți să dezvolți abilități de scenariști, de regizori”, a punctat profesorul.

Și jurnalismul poate fi luat în calcul. Căci o modalitate de învățare este ca elevii să creeze propriile lor ziare, să scrie articole și să își construiască personaje. „Pe față au titlul de ziar, știrea este scrisă de ei, apoi fac un desen cu un personaj în mijloc pe care vor să-l facă faimos, iar pe verso este banda desenată inspirată din povestea pe care au gândit-o ei”, a mai spus Mihai Grăjdeanu.

De la bandă desenată la programa școlară

Acest tip de învățare câștigă teren și la nivel instituțional. „A fost preluat de Ministerul Educației. Și l-au introdus ca o lecție la ora de limba română, numită «textul multimodal»”, a explicat artistul. El face referire la reforma programei de Limba și literatura română pentru gimnaziu, introdusă în anul școlar 2017-2018. Atunci, Ministerul Educației a inclus în programa pentru clasa a V-a studiul „textului multimodal”. Iar banda desenată a fost introdusă ca tip de conținut care trebuie analizat la clasă. 

Conceptul de text multimodal reprezintă un mesaj construit prin combinarea mai multor forme de comunicare, fie el text scris, imagine, simboluri grafice, culoare sau elemente vizuale. În ceea ce privește benzile desenate, elevii sunt învățați să interpreteze și să facă legătura între dialoguri, succesiunea imaginilor, expresiile personajelor și relațiile dintre cadrele narative. Programa urmărește dezvoltarea unor competențe de lectură adaptate unei lumi în care informația este transmisă din ce în ce mai des prin combinații de text și imagine.

Mai mult decât o lectură „ușoară”

Una dintre cele mai des întâlnite prejudecăți este aceea că benzile desenate ar fi o lectură superficială. Studiile recente arată însă că cititorii trebuie să „decodeze simultan imagini, text, expresii faciale, simboluri și relații spațiale dintre elementele paginii, ceea ce presupune procese cognitive complexe”, potrivit lui Neil Cohn, cercetător la Tilburg University și unul dintre cei mai importanți specialiști internaționali în studiul narațiunii vizuale, în lucrarea sa „Your Brain on Comics: A Cognitive Model of Visual Narrative Comprehension”. El scoate în evidență faptul că experiența acumulată prin citirea benzilor desenate influențează direct capacitatea de înțelegere. Cu cât o persoană este mai familiarizată cu acest tip de lectură, cu atât identifică mai rapid relațiile dintre imagini, anticipează desfășurarea acțiunii și extrage mai eficient informațiile relevante.    

În prezent, profesorii și părinții caută metode prin care să îi apropie pe copii de lectură și de învățare. Iar banda desenată transformă informația în poveste și încurajează copiii să devină nu doar cititori, ci și creatori. Iar într-o lume dominată de imagini și comunicare vizuală, aceasta ar putea fi una dintre competențele esențiale ale viitorului.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!