Cluj-Napoca își păstrează primul loc la digitalizarea administrației locale. Studiu UBB: orașul conduce clasamentul național

Cluj-Napoca își păstrează primul loc la digitalizarea administrației locale. Studiu UBB: orașul conduce clasamentul național
Imagine Cluj Napoca, primul loc la digitalizarea administrației locale (sursa foto: stiridecluj.ro)
Cluj-Napoca rămâne orașul cu cea mai digitalizată administrație publică locală din România, potrivit celui mai recent studiu realizat de cercetătorii Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universității Babeș-Bolyai.

Analiza, publicată pe platforma orase-digitale.ro, arată că municipiul ocupă prima poziție în clasamentul național pentru al treilea val consecutiv de evaluare, notează Via Cluj.

Conform cercetării, Cluj-Napoca a fost lider și în edițiile anterioare ale studiului. În 2020, municipiul a obținut un scor de 92,6 puncte, mult peste media națională de 39,6 puncte. În 2023, orașul a atins cel mai ridicat rezultat înregistrat până acum – 96,3 puncte, în timp ce media națională era de 52,1 puncte. În 2026, scorul a ajuns la 88,7 puncte, în scădere față de evaluarea precedentă, însă suficient pentru a menține Clujul pe primul loc, în condițiile în care media națională este de 49,3 puncte.

Pe următoarele poziții în clasamentul digitalizării administrației publice locale se află Timișoara, cu 79,9 puncte. Apoi Oradea (79,5), Constanța (79,4), Brașov (78,8), Bistrița (78,4), Câmpulung Moldovenesc (77,1), Gherla (76,9), Iași (76,0) și Călărași (75,3), care completează primele zece locuri.

Evoluții diferite în administrațiile locale

Studiul evidențiază că doar 67 dintre cele 325 de orașe și municipii analizate au înregistrat progrese constante în ambele intervale evaluate, respectiv 2020–2023 și 2023–2026. În schimb, aproape 59% dintre administrațiile locale au evoluat până în 2023, însă au înregistrat un regres la ultima evaluare.

Cele mai importante progrese au fost înregistrate în domenii precum securitatea cibernetică și serviciile online. Administrațiile locale au fost nevoite să respecte cerințe legislative și politici europene. În schimb, indicatorii referitori la participarea cetățenilor și la calitatea informațiilor publicate pe site-urile primăriilor au înregistrat o scădere comparativ cu nivelul din 2023.

Raportul mai arată că dezvoltarea serviciilor digitale a fost susținută inclusiv prin utilizarea unor platforme comune. Precum Ghișeul.ro, dar și prin soluțiile tehnologice furnizate de companii private.

Cea mai amplă analiză privind digitalizarea administrației locale

Cercetarea realizată de FSPAC-UBB este prezentată drept cea mai amplă analiză longitudinală dedicată digitalizării administrației publice locale din România. Studiul a evaluat toate cele 325 de orașe și municipii din țară, în trei etape distincte. 2020, 2023 și 2026 utilizând același instrument de măsurare.

Evaluarea s-a bazat pe 46 de indicatori grupați în cinci domenii. Securitate și confidențialitate, ergonomia platformelor digitale, calitatea conținutului publicat, serviciile online disponibile și posibilitățile de participare oferite cetățenilor.

Pentru realizarea clasamentului, cercetătorii au analizat direct site-urile oficiale ale primăriilor. Au evaluat fiecare indicator prin sisteme de notare adaptate tipului de serviciu analizat. Spre deosebire de alte rapoarte care urmăresc strategiile sau investițiile asumate de autorități, indexul realizat de FSPAC și Universitatea Babeș-Bolyai măsoară experiența concretă a cetățeanului atunci când utilizează serviciile digitale puse la dispoziție de administrația locală.

0 comentarii Comentarii