Cluj-Napoca sub semnul multiculturalismului: Cum a devenit orașul o „acasă” pentru comunitatea britanică

Cluj-Napoca sub semnul multiculturalismului: Cum a devenit orașul o „acasă” pentru comunitatea britanică
Imagine Cum a devenit Cluj-Napoca o „acasă” pentru comunitatea britanică(sursa: Pexels)
Cluj-Napoca a devenit un pol multicultural atractiv pentru comunitatea britanică. Sute de expați aleg să se stabilească aici după Brexit datorită calității vieții, oportunităților economice și ecosistemului educațional din oraș.

 Profilul multicultural al orașului Cluj-Napoca a cunoscut transformări radicale în ultimii 35 de ani, relatează Cluj Today. Dincolo de comunitățile istorice transilvănene formate din români, maghiari, germani, romi, evrei și armeni, orașul a devenit un pol de atracție pentru expați din toate colțurile lumii. Peste 16.000 de străini sunt stabiliți acum în inima Transilvaniei. Acestora li se alătură peste 2.000 de refugiați ucraineni care și-au găsit aici refugiul și un nou început.

În acest peisaj diversificat, comunitatea britanică ocupă un loc aparte. La un deceniu după declanșarea procesului Brexit, numărul cetățenilor britanici din Cluj a crescut constant, atingând cifra de câteva sute. Mulți dintre aceștia nu mai privesc România doar ca pe o destinație temporară, ci își doresc cetățenia română, văzând în aceasta o poartă către un pașaport european și o stabilitate pe termen lung.

Interesul pentru cetățenia română, un efect post-Brexit

Schimbarea statutului Marii Britanii în „țară terță” a transformat radical viața expaților. Dacă înainte de 31 ianuarie 2020 libera circulație era o realitate, Brexitul a impus un proces birocratic complex. Guvernul României a implementat mecanisme dedicate în baza Acordului de retragere, iar britanicii au fost nevoiți să obțină permise de ședere speciale. Această tranziție a funcționat pentru mulți ca un test de atașament.

„Interesul expaților britanici pentru cetățenia română a crescut după Brexit”, a declarat consulul onorific al Marii Britanii la Cluj, Shajjad Rizvi.

Comunitatea este formată din oameni de afaceri, profesori și studenți, mulți dintre aceștia alegând să devină cetățeni români cu drepturi depline, ieșind astfel din statisticile oficiale ale străinilor. În paralel, există și o categorie de „navetiști” culturali, precum profesorul Paul Bloomfield de la Universitatea Oxford Brookes, care îmbină activitatea academică din Marea Britanie cu pasiunea pentru gastronomia transilvăneană.

Educație și mediul universitar clujean

Cluj-Napoca oferă un ecosistem educațional care facilitează integrarea acestor cetățeni. Prezența a două licee britanice ce urmează programa Cambridge constituie un argument major pentru familiile care aleg să se stabilească aici. La nivel universitar, oferta de studii în limba engleză este vastă, acoperind domenii diverse în instituții de elită precum Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară.

Atracția satului românesc și stilul de viață

Dincolo de mediul urban, un fenomen fascinant îl reprezintă migrația către satele din Transilvania. Influența Regelui Charles al III-lea, un promotor declarat al patrimoniului românesc, a inspirat numeroși britanici să cumpere și să restaureze case vechi. Pentru aceștia, satele românești oferă terenuri vaste și un stil de viață calm, elemente devenite inaccesibile în Regatul Unit.

Din punct de vedere economic, România a devenit extrem de atractivă pentru profesioniștii care lucrează de la distanță. Internetul de mare viteză, aflat constant în topurile mondiale, combinat cu un cost al vieții mult mai redus decât în Londra, multiplică puterea de cumpărare a veniturilor lor. Facilitățile fiscale pentru microîntreprinderi au convins mulți consultanți britanici să își mute rezidența fiscală aici.

Integrare și schimb cultural

Britanicii din Cluj nu rămân spectatori. Ei s-au implicat activ în viața locală prin voluntariat, ONG-uri de turism sustenabil sau protecția animalelor. Prin pub-uri cu specific sau pensiuni agroturistice, aceștia aduc un element de noutate în peisajul cultural local.

Această dinamică demonstrează că România a încetat să fie doar o țară de emigrare, devenind o destinație cosmopolită. Legăturile interumane și oportunitățile economice reale au reușit să transforme străinii în localnici mândri, demonstrând că noua casă este, înainte de toate, un spațiu al oportunităților.

O propunere pentru tine, cititorule

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru.

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!

0 comentarii Comentarii