Bruxelles-ul nu intenționează, deocamdată, să modifice planul financiar
Comisia Europeană nu dorește să redeschidă în acest moment discuția privind împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei. În ciuda faptului că apar tot mai multe semne de întrebare cu privire la capacitatea acestuia de a acoperi necesitățile Kievului până la sfârșitul anului 2027.
Planul stabilit de liderii europeni prevede distribuirea sumei în două tranșe egale: 45 de miliarde de euro în 2026 și alte 45 de miliarde în 2027.Până acum, Ucraina a primit 3,2 miliarde de euro sub formă de sprijin bugetar și 8,35 miliarde de euro pentru ajutor militar.
Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt principală a Comisiei Europene, a declarat că planul actual prevede ca întregul împrumut să fie distribuit pe parcursul celor doi ani.
Ea a subliniat și legătura dintre plățile europene și reformele implementate de autoritățile ucrainene. Acestea reprezintă una dintre condițiile asociate sprijinului financiar. „În prezent, ne concentrăm asupra unui plan de plăți care este deja foarte ambițios, iar pentru moment acesta este obiectivul nostru principal”, a declarat Pinho.
Ucraina are nevoie de încă 23 de miliarde de euro pentru apărare
În paralel, necesarul financiar al Ucrainei crește pe măsură ce Rusia își intensifică atacurile.
Moscova a recurs la atacuri repetate cu drone pentru a perturba activitatea economică și a exercita presiune asupra populației civile. În același timp, atacurile cu rachete balistice asupra infrastructurii critice s-au intensificat în perspectiva sezonului rece.
Președintele Volodimir Zelenski le-a cerut aliaților să contribuie la acoperirea unui deficit de 23 de miliarde de euro identificat la Ministerul Apărării al Ucrainei.
Banii sunt necesari pentru achiziția de armament. Precum și pentru menținerea capacității Ucrainei de a efectua atacuri la distanță. „Avem nevoie de mai mulți bani, de mult mai mulți”, a declarat Zelenski săptămâna trecută.
Președintele ucrainean a propus ca Uniunea Europeană să devanseze o parte din cele 45 de miliarde de euro prevăzute pentru 2027. O asemenea măsură ar permite Kievului să aibă acces mai rapid la fonduri. Dar ar reduce suma disponibilă în anul următor.
Deocamdată, Comisia Europeană nu a primit o solicitare oficială din partea Kievului pentru modificarea calendarului de finanțare.
Statele membre discută devansarea finanțării
Problema a fost discutată marți în cadrul unei reuniuni ministeriale informale desfășurate în Irlanda. Sprijinul acordat Ucrainei s-a aflat printre principalele teme de pe agendă.
La finalul reuniunii, ministrul irlandez de Externe, Helen McEntee, a afirmat că există un consens între participanți în privința ideii de a devansa o parte din finanțarea prevăzută în cadrul împrumutului. Ministrul a precizat însă că problema necesită discuții suplimentare la Bruxelles.
Astfel, deși planul de 90 de miliarde de euro rămâne oficial în vigoare, presiunile pentru accesarea mai rapidă a fondurilor sunt în creștere.
Patru țări readuc în discuție activele rusești înghețate
În paralel cu discuțiile privind împrumutul european, Suedia, Țările de Jos, Spania și Polonia au relansat o propunere controversată. Utilizarea activelor imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei pentru finanțarea suplimentară a Ucrainei.
În Uniunea Europeană se află aproximativ 210 miliarde de euro în astfel de active, blocate în cadrul sancțiunilor impuse Rusiei după invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022.
Cele patru state susțin că împrumutul de 90 de miliarde de euro nu va fi suficient pentru a acoperi toate necesitățile Ucrainei.
Ministrul suedez de Externe, Maria Malmer Stenergard, a declarat pentru Euronews că Ucraina are nevoie de mai mult sprijin. Și că, în condițiile în care finanțarea oferită prin canalele bilaterale și prin UE nu este suficientă, activele rusești înghețate reprezintă una dintre opțiunile rămase.
Ea a argumentat că utilizarea acestor active ar fi justificată atât din perspectiva Ucrainei, cât și a contribuabililor europeni.
De ce este dificilă folosirea activelor Rusiei
Ideea utilizării activelor rusești pentru sprijinirea Ucrainei nu este nouă. Comisia Europeană a susținut anul trecut o propunere prin care aceste fonduri ar fi fost transformate într-o sursă de finanțare pentru Kiev.
Planul s-a confruntat însă cu opoziția fermă a Belgiei. Aici se află cea mai mare parte a celor aproximativ 210 miliarde de euro în active rusești înghețate.
Propunerea a fost abandonată în cele din urmă în cadrul summitului european din decembrie. Liderii UE au ales atunci o altă soluție: contractarea unei datorii comune pentru finanțarea împrumutului de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei.
Comisia Europeană nu a renunțat definitiv la ideea utilizării activelor rusești. Dar evită deocamdată să prezinte o nouă propunere fără să aibă garanția că aceasta poate obține sprijinul necesar.
În plus, statele membre sunt deja implicate în negocieri dificile privind viitorul buget al Uniunii Europene.
Bruxelles-ul cere sprijin suplimentar din partea aliaților
În acest context, Comisia Europeană pune accentul și pe contribuția partenerilor occidentali ai Ucrainei.
Potrivit planului actual, o treime din necesarul financiar al Ucrainei ar urma să fie acoperită de aliații din afara mecanismului european. „Există o treime care nu poate fi acoperită de UE. Și în legătură cu care le-am cerut partenerilor noștri să intervină și să contribuie”, a explicat Paula Pinho.
Un exemplu este Norvegia, unul dintre principalii donatori ai Ucrainei din afara Uniunii Europene. Luna trecută, guvernul norvegian a promis 85 de miliarde de coroane norvegiene, echivalentul a aproximativ 7,86 miliarde de euro, pentru Ucraina în 2027. Suma este egală cu cea alocată de Norvegia pentru acest an.
