Nu contează dacă informația e adevărată. CJUE dă undă verde sancțiunilor pentru propaganda rusă difuzată de persoane fizice

CJUE a tranșat, printr-o hotărâre cu implicații mult mai largi decât un simplu dosar german, o întrebare aparent tehnică, dar cu greutate reală în bătălia europeană împotriva propagandei ruse. Poate o persoană fizică, fără afacere media, fără abonați și fără publicitate, să fie considerată „operator” în sensul sancțiunilor UE? Răspunsul Curții a fost limpede și fără echivoc, da, poate.

Regulamentul UE nr. 833/2014 a fost adoptat inițial ca răspuns la anexarea Crimeei din 2014, fiind ulterior extins și înăsprit succesiv după 2022

Dosarul din Germania, patru videoclipuri RT și un blog finanțat din donații

Totul a pornit de la o anchetă penală deschisă în Germania împotriva a trei persoane fizice, identificate în hotărâre cu inițialele R, N și K. Potrivit documentului CJUE, citat de Courthouse News Service, acestea sunt suspectate că ar fi participat la o asociere infracțională după ce, în 2023, ar fi difuzat de patru ori, prin blogul Live-Ticker, disponibil pe site-ul traugott-ickeroth.com, videoclipuri ale canalului RT Germany, entitate aflată pe lista europeană a surselor asociate propagandei ruse, în contextul sancțiunilor adoptate după izbucnirea conflicttului Rusiei cu Ucraina.

Site-ul era accesibil gratuit, fără abonamente și fără venituri din publicitate menționate în cauză, finanțarea făcându-se exclusiv prin apeluri la donații. Ancheta germană a arătat însă că, între 1 aprilie 2022 și 3 august 2023, R și N au primit în conturi donații în valoare totală de 60.038,65 euro. E o sumă considerabilă pentru un blog aparent modest, care a atras atenția autorităților.

Cazul a ajuns la Luxemburg pentru că instanța germană, Landgericht Saarbrücken, a avut nevoie de o interpretare clară a dreptului UE înainte de a putea decide în dosarul penal aflat pe rol. Constituie administrarea unui asemenea blog o încălcare a interdicției de difuzare a propagandei ruse, chiar dacă nu există o afacere media clasică în spate?

Cine este „operator”? CJUE spune că nu contează dacă e afacere sau nu

Întrebarea centrală a dosarului a fost aparent tehnică, dar cu efecte practice uriașe. Ce înseamnă „operator” în Regulamentul UE nr. 833/2014? Articolul 2f alineatul (1) al regulamentului interzice operatorilor să difuzeze, să permită, să faciliteze sau să contribuie în orice mod la difuzarea conținutului produs de entitățile listate, prin mijloace variate, cablu, satelit, IPTV, furnizori de internet, platforme video online sau aplicații.

CJUE a arătat că regulamentul nu definește termenul „operator” și nici nu trimite la legislațiile naționale ale statelor membre. Prin urmare, noțiunea trebuie interpretată potrivit sensului obișnuit al cuvântului, ținând cont de contextul juridic și de scopul sancțiunilor. În domeniul comunicării și difuzării de conținut digital, „operator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică responsabilă, direct sau indirect, de punerea la dispoziția publicului ori transmiterea unui conținut.

Un argument-cheie al Curții este acela că regulamentul vorbește despre „operator”, nu despre „operator economic”. Dacă legiuitorul european ar fi vrut să limiteze interdicția doar la firme, companii sau persoane care desfășoară activități economice, ar fi spus-o explicit. Prin urmare, faptul că site-ul era gratuit, că nu avea abonamente și că nu funcționa ca o afacere media clasică nu îl scoate din zona interdicției legate de propaganda rusă.

Donațiile nu te scapă de răspundere, iar adevărul conținutului nu contează

CJUE a mers mai departe și a precizat că finanțarea prin donații voluntare nu schimbă concluzia. Curtea a stabilit că noțiunea de „operator” include și persoana fizică ce administrează un site finanțat exclusiv din donații sau daruri. Mai mult, judecătorii europeni au atras atenția că finanțarea prin contribuții voluntare poate face mai dificilă urmărirea originii banilor și poate crește riscul ca anumite interese străine să influențeze indirect conținutul difuzat. Acest aspect e deosebit de sensibil în cazurile legate de propaganda rusă. Curtea nu vorbește de propaganda altor entități.

În același timp, un document de tip FAQ al Comisiei Europene, invocat în apărare, potrivit căruia interdicția s-ar aplica doar persoanelor cu activitate comercială sau profesională, a fost respins de CJUE ca argument decisiv. Curtea a spus clar că aceste FAQ-uri sunt doar documente de lucru ale serviciilor Comisiei, fără forță juridică obligatorie, care nu pot modifica regulamentul european.

Unul dintre cele mai importante efecte ale hotărârii este că interdicția nu depinde de verificarea punctuală a fiecărui material. CJUE nu cere să se analizeze, pentru fiecare videoclip sau articol, dacă informația publicată este adevărată sau falsă. Interdicția vizează conținutul provenit de la entitățile listate, nu doar conținutul dovedit ca fiind fals — regulamentul funcționează ca o măsură de sancțiuni internaționale, bazată pe statutul sursei, nu ca o lege clasică împotriva dezinformării.

Curtea a explicat și scopul dublu al măsurii: protejarea ordinii publice și securității Uniunii Europene împotriva propagandei, manipulării și interferențelor externe, dar și exercitarea unei presiuni suplimentare asupra Federației Ruse, ca parte a regimului de sancțiuni menit să determine încetarea agresiunii împotriva Ucrainei.

Ce înseamnă asta pentru bloggeri și administratori de site-uri

CJUE a respins și ideea că ar trebui să conteze durata sau amploarea difuzării. Apărarea a susținut că nu orice publicare izolată sau de mică amploare ar trebui să transforme o persoană în „operator”. Curtea a respins ferm această interpretare, avertizând că ar putea permite eludarea sancțiunilor prin fragmentarea artificială a difuzărilor. Publicarea conținutului interzis în bucăți mai mici ar pentru a evita aplicarea regulamentului.

Concret, Curtea a stabilit că articolul 2f alineatul (1) din Regulamentul nr. 833/2014 trebuie interpretat. O persoană fizică ce administrează un site pe care difuzează conținut provenit de la entități listate în Anexa XV, precum RT Germany, intră în noțiunea de „operator”, chiar dacă veniturile obținute din exploatarea site-ului provin numai din donații sau daruri.

CJUE nu condamnă penal persoanele respective. Curtea nu judecă faptele și nu stabilește vinovății penale.Curtea interpretează dreptul UE, iar instanța germană, Landgericht Saarbrücken, va trebui să aplice această interpretare în dosarul penal aflat pe rol. În Germania, încălcarea interdicției de difuzare poate atrage răspunderea penală în baza legislației naționale privind comerțul exterior și aplicarea sancțiunilor UE, care prevede pedepse privative de libertate pentru încălcarea unor interdicții de difuzare stabilite prin acte europene direct aplicabile.

Practic, hotărârea are patru implicații majore pentru cetățenii obișnuiți. Persoanele fizice nu se pot apăra automat spunând că nu sunt companii media. Finanțarea prin donații nu e o zonă de protecție, ci poate ridica suspiciuni suplimentare. Adevărul sau falsitatea conținutului distribuit nu este decisiv, contează sursa. Autoritățile naționale primesc, prin această interpretare, un instrument mai larg pentru a investiga persoanele fizice active online în difuzarea propagandei ruse.

Ce NU spune hotărârea

La fel de important este ce nu acoperă decizia CJUE. Hotărârea nu înseamnă că orice cetățean care vede, citează sau discută despre RT comite automat o infracțiune. Curtea nu stabilește nici o regulă penală uniformă pentru toate statele membre — răspunderea penală depinde de legislația fiecărui stat, regulamentul european stabilind doar interdicția, în timp ce statele membre stabilesc sancțiunile aplicabile.

Hotărârea nu vizează dezbaterea academică, analiza critică sau citarea jurnalistică în sine, ci difuzarea propriu-zisă a conținutului provenit de la entități aflate pe lista de sancțiuni, în condițiile articolului 2f alineatul (1). A relata despre existența unei decizii, a comenta critic propaganda rusă sau a cita limitat un material într-un context jurnalistic nu este același lucru cu a pune la dispoziția publicului conținutul unei entități interzise. E o distincție esențială pentru jurnaliști, analiști și cercetători care documentează fenomenul dezinformării.

O propunere pentru tine, cititorule

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!