Cititul de plăcere e un exercițiu pentru creier. Ce arată noile cercetări despre memorie, atenție și sănătatea mintală

Cititul de plăcere ar putea fi una dintre cele mai simple forme de stimulare cognitivă. Nu cere aparatură specială și poate începe cu o carte, o revistă, o bandă desenată sau chiar un text digital. O analiză publicată la 15 septembrie 2026 în Psychological Medicine aduce împreună cercetări realizate pe parcursul mai multor ani. Autorii sunt Barbara J. Sahakian și Christelle Langley, de la Departamentul de Psihiatrie al Universității Cambridge, și Vicki Perrin, director executiv al The Queen’s Reading Room.

Concluzia generală este prudentă, dar interesantă: lectura de plăcere este asociată cu o mai bună sănătate cerebrală, performanțe cognitive superioare și o stare de bine mai bună, de-a lungul vieții.

Cititul nu înseamnă doar acumulare de informații

Când vorbim despre lectură, ne gândim adesea la școală, examene sau cultură generală. Cercetătorii de la Cambridge folosesc însă o definiție mai largă.

Cititul de plăcere înseamnă lectura făcută voluntar, pentru satisfacția pe care o oferă activitatea în sine. Poate fi vorba despre cărți tipărite sau electronice, reviste, benzi desenate ori romane grafice. Această precizare este importantă. Beneficiile analizate nu depind de transformarea lecturii într-o obligație. Dimpotrivă, ideea centrală este că oamenii tind să citească mai mult atunci când găsesc ceva care îi interesează.

În cazul copiilor și adolescenților, cercetătorii observă însă o problemă opusă: frecvența și plăcerea lecturii sunt în declin. Datele National Literacy Trust din 2024 și 2025 indică o scădere continuă a lecturii în rândul celor tineri. Situația este deosebit de pronunțată în rândul băieților cu vârste între 11 și 16 ani.

Memoria și atenția încep să conteze din copilărie

Una dintre cele mai importante surse de date analizate de cercetători este studiul ABCD, un amplu proiect longitudinal privind dezvoltarea creierului și comportamentul copiilor. O cercetare bazată pe datele a 10.243 de adolescenți a comparat copiii care începuseră să citească de plăcere în jurul vârstelor de 3–10 ani cu cei care avuseseră un nivel mai redus de lectură timpurie. Lectura timpurie de plăcere a fost asociată ulterior cu rezultate mai bune în mai multe domenii. Printre acestea se numără atenția, controlul inhibitor, memoria de lucru și memoria episodică.

Adolescenții care avuseseră această experiență de lectură au prezentat, de asemenea, mai puține probleme de sănătate mintală și mai puțină neatenție. Cercetătorii au observat și niveluri mai reduse de stres și depresie, precum și interacțiuni sociale mai bune. Este important însă să nu inversăm relația. Studiul arată o asociere între experiența de lectură și aceste rezultate. Nu demonstrează că lectura ar fi și singura cauză a lor.

Creierul cititorului se află într-un permanent exercițiu de interpretare

Lectura presupune mai mult decât recunoașterea unor cuvinte. Creierul trebuie să urmărească relații, să păstreze informații în memorie, să anticipeze, să interpreteze intențiile personajelor și să construiască o imagine coerentă a unei lumi care nu există fizic în fața cititorului.

Cercetările de neuroimagistică incluse în analiza Cambridge au identificat diferențe structurale și funcționale în regiuni asociate controlului executiv, reglării emoționale și cogniției sociale. Unele cercetări au indicat, de asemenea, diferențe în volumul materiei cenușii și în conectivitatea dintre regiuni cerebrale.

O cercetare pe adulți tineri care citeau texte literare în timpul unei examinări fMRI a arătat că diferite subrețele ale așa-numitei rețele cerebrale implicate în procesele interne, Default Mode Network, răspundeau la diferite componente ale textului. Lectura devine astfel un exercițiu complex de simulare mentală. Cititorul nu primește pur și simplu o realitate gata construită. El trebuie să o construiască în minte.

Ficțiunea poate antrena și înțelegerea celuilalt

Una dintre observațiile interesante ale cercetării privește relația dintre lectură și cogniția socială. Datele analizate indică faptul că persoanele care raportau o lectură mai frecventă de ficțiune prezentau performanțe mai bune la anumite teste de cogniție socială. Într-unul dintre studiile menționate, activarea unei subrețele din cortexul prefrontal dorsomedial a mediat relația dintre lectura unor texte cu o componentă socială bogată și performanța cognitivă socială. Explicația posibilă este intuitivă, dar încă trebuie cercetată mai profund.

Ficțiunea ne obligă să urmărim personaje care nu gândesc neapărat ca noi. Trebuie să le înțelegem intențiile, temerile, conflictele și alegerile. În acest sens, literatura poate deveni un spațiu de exersare a perspectivei celuilalt.

Autorii analizei Cambridge asociază lectura pentru plăcere cu o empatie mai mare, un nivel redus de stres, o stare de bine mai bună și mai puțină singurătate.

Cititul nu este doar pentru copii

Beneficiile asociate lecturii nu dispar odată cu terminarea școlii. În cazul adulților, cercetările analizate indică legături între lectura de plăcere și reducerea stresului, empatie și stare de bine. Pentru persoanele de vârstă mijlocie și înaintată, activitățile care stimulează cognitiv creierul, printre care lectura, au fost asociate cu un declin cognitiv mai lent și cu un risc mai redus de demență.

Un studiu longitudinal pe o perioadă de 14 ani a analizat relația dintre activitatea de lectură și declinul funcției cognitive la persoanele în vârstă. Acesta se numără printre cercetările incluse în bibliografia analizei Cambridge.

O altă cercetare citată de autori a urmărit participarea la activități stimulative cognitiv și riscul apariției bolii Alzheimer. Aici apare unul dintre cele mai importante concepte ale analizei: rezerva cognitivă. Aceasta desemnează capacitatea creierului de a face față mai bine efectelor îmbătrânirii sau unor modificări neurologice. Cercetătorii consideră că stilul de viață poate contribui la această rezervă, iar lectura este una dintre activitățile care merită investigate în acest context.

O carte poate fi și o formă de conexiune socială

Lectura este percepută uneori ca o activitate solitară. Analiza Cambridge atrage atenția asupra unei alte dimensiuni: cititul împreună cu alții. Cluburile de lectură și grupurile de lectură pot oferi beneficii suplimentare prin interacțiunea socială. Ele pot reduce sentimentul de izolare și pot contribui la consolidarea legăturilor dintre oameni.

Cititul este un aspect relevant mai ales la vârste înaintate. O persoană poate avea acces la o carte chiar și atunci când alte forme de activitate socială sau fizică devin mai dificil de practicat. Un grup de lectură poate transforma astfel o activitate individuală într-o experiență colectivă.

Cartea devine un al treilea element al conversației. Oamenii nu vorbesc doar între ei, ci pornesc de la o poveste, de la o idee sau de la o experiență imaginată împreună.

Nu există o singură formă corectă de lectură

Unul dintre mesajele cele mai utile ale cercetătorilor este că lectura pentru plăcere nu trebuie transformată într-un nou test de performanță. Cercetarea include forme diferite de lectură. Printre acestea se află cărțile, materialele digitale, revistele, benzile desenate și romanele grafice.

Pentru copii, cercetătorii recomandă găsirea unui punct de intrare care să le trezească interesul. Datele National Literacy Trust citate în editorial arată că mulți copii sunt mai motivați să citească atunci când materialul are legătură cu filme, seriale, hobby-uri sau interese personale.

Prin urmare, întrebarea „Ce carte trebuie să citească?” poate fi mai puțin utilă decât întrebarea „Ce le-ar plăcea să citească?”. Plăcerea poate fi începutul disciplinei.

Ce știm și ce nu știm încă

Cercetarea de la Cambridge este importantă tocmai pentru că nu prezintă lectura drept un remediu universal. Autorii reunesc dovezi provenite din metode diferite. Unele sunt observaționale, altele longitudinale, iar altele provin din neuroimagistică sau teste comportamentale. Aceste date converg în direcția unor beneficii asociate lecturii. Dar cercetătorii spun explicit că mecanismele cerebrale exacte nu sunt încă pe deplin înțelese și că sunt necesare cercetări experimentale suplimentare pentru stabilirea unor relații cauzale.

Cu alte cuvinte, știința poate spune deja că lectura de plăcere și anumite rezultate cognitive și de sănătate apar frecvent împreună. Este mai dificil de spus exact cât din diferență este produs de lectură și cât provine din alți factori. Această distincție contează. Ea ne permite să apreciem lectura fără să transformăm cartea într-un medicament și biblioteca într-o clinică.

O formă discretă de igienă intelectuală

Poate că una dintre cele mai interesante concluzii ale cercetării este tocmai simplitatea activității analizate. Acum, când stimularea cognitivă este adesea asociată cu aplicații, dispozitive și programe sofisticate, lectura rămâne o activitate extrem de accesibilă.Ea solicită atenția fără să ceară recompense rapide. Cere timp. Cere continuitate. Uneori cere răbdarea de a rămâne câteva zeci de pagini într-o lume care nu se dezvăluie imediat.

Pentru copii, cercetătorii văd în lectura timpurie o posibilă resursă pentru dezvoltarea cognitivă și pentru bunăstare. Pentru adulți, lectura este asociată cu reducerea stresului, empatie și stare de bine. Pentru vârstnici, activitățile cognitive precum cititul sunt legate de un ritm mai lent al declinului cognitiv. Iar pentru toată lumea rămâne o formă de întâlnire cu ideile.

De ce să punem mâna pe carte

Poate că una dintre cele mai bune definiții ale lecturii nu este aceea de acumulare, ci aceea de antrenament al minții pentru complexitate. O carte ne cere să ținem minte, să comparăm, să anticipăm, să înțelegem și să schimbăm perspectiva. Ne poate duce într-o lume străină și ne poate întoarce, câteva zeci sau sute de pagini mai târziu, în propria noastră viață.

Cercetarea de la Cambridge nu spune că fiecare carte ne face automat mai sănătoși. Spune ceva mai interesant și mai riguros: oamenii care citesc de plăcere prezintă, în numeroase cercetări, o serie de avantaje cognitive și psihologice, iar aceste asocieri apar de-a lungul întregii vieți. Când atenția devine tot mai greu de păstrat, lectura poate fi și o formă discretă de igienă intelectuală. Nu pentru că ne promite o viață fără probleme. Ci pentru că ne exersează mintea să rămână prezentă în fața unei lumi complicate.