Ciprian Ciucu: „Bucureștiul nu arată ca o capitală europeană”. Primarul General spune că orașul are nevoie de investiții majore în infrastructură

„Bucureștiul nu arată ca o capitală europeană. Bucureștiul are nevoie de lucrări. Bucureștiul n-a mai avut lucrări serioase de foarte, foarte mult timp”, a declarat Ciprian Ciucu, joi seară, într-o intervenție telefonică la B1 TV. Primarul spune că lipsa investițiilor se vede în starea infrastructurii orașului, dar și în numărul mare de șantiere care au apărut în ultima perioadă.

Ciucu: „Nu mai vreau să ajungem în situația Drumul Taberei”

Unul dintre exemplele invocate de primar este Drumul Taberei. Cartierul a trecut printr-o perioadă lungă de lucrări asociate în principal construirii magistralei de metrou. Ciprian Ciucu spune că nu vrea ca Bucureștiul să repete o astfel de experiență și că lucrările actuale trebuie organizate astfel încât disconfortul pentru locuitori să fie cât mai mic.

„Drumul Taberei a stat prea mult timp în șantiere și nu mai vreau să ajungem în situația asta”, a afirmat primarul. Potrivit lui, lucrările care se desfășoară acum în cartier sunt mai bine organizate. „Sunt sistematizate, sunt foarte bine puse la punct. Este verde, este respirabil. Deci, tot acest disconfort care este în acest an nu va mai conta atât de mult atunci când orașul va fi pus la punct”, a spus Ciprian Ciucu.

Edilul a precizat că durata lucrărilor diferă în funcție de complexitatea proiectului. Unele șantiere au termene de execuție de aproximativ un an. Asta în timp ce proiectele care presupun intervenții mai ample la infrastructura subterană pot dura până la doi ani. Este vorba, între altele, despre lucrări la rețelele de canalizare, gaze și electricitate. Proiectele trebuie realizate în anumite zone înainte ca străzile și trotuarele să poată fi refăcute.

„Șantierele au început anul acesta, au termen de execuție un an de zile, unul dintre ele. Iar acolo unde avem lucrări de infrastructură sub linia de tramvai, lucrări pentru rețeaua de canalizare, pentru rețeaua de gaze, pentru rețeaua de electricitate, vor dura până la doi ani. Am anunțat la început, pentru fiecare șantier, cât durează”, a explicat primarul general.

Primăria caută bani la bănci

O altă problemă invocată de Ciprian Ciucu este situația fondurilor europene pe care municipalitatea le-ar fi putut utiliza pentru proiecte de infrastructură. Primarul declară că, înainte de preluarea mandatului său, Primăria Capitalei a pierdut „foarte mulți bani”. El estimează că este vorba despre aproximativ 80% din fondurile disponibile prin PNRR.

PNRR, Planul Național de Redresare și Reziliență, este programul prin care România a primit bani europeni pentru reforme și investiții, cu termen-limită și condiții precise. O parte dintre fonduri sunt acordate numai dacă proiectele și reformele asumate sunt realizate într-un anumit interval de timp. În condițiile în care o parte dintre aceste fonduri nu mai poate fi utilizată, municipalitatea trebuie să găsească alte variante pentru finanțarea proiectelor de infrastructură.

Ciprian Ciucu spune că Primăria Capitalei a început discuții cu mai multe instituții financiare internaționale. Printre acestea se numără Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Primarul afirmă că aceste surse de finanțare pot fi accesate pentru proiecte importante ale orașului. Ciprian Ciucu subliniază că municipalitatea nu intenționează să se împrumute pentru cheltuieli pe care le consideră neesențiale. „Banii putem să-i tragem oricând. Nu ne împrumutăm pentru panseluțe și borduri, ci pentru căi serioase de infrastructură a orașului”, a declarat edilul.

Ce înseamnă împrumuturile pentru infrastructură

Un împrumut contractat de o primărie nu este neapărat destinat cheltuielilor curente. Autoritățile locale pot folosi finanțarea pentru investiții care presupun costuri foarte mari și care se întind pe mai mulți ani. Logica este asemănătoare cu cea a unui credit pentru o investiție. Municipalitatea primește banii acum, realizează proiectul, iar împrumutul este rambursat în timp.

Pentru un oraș precum Bucureștiul, astfel de proiecte pot include modernizarea infrastructurii rutiere și a rețelelor de utilități, refacerea unor artere importante sau alte investiții care nu pot fi finanțate integral din veniturile obișnuite ale municipalității.

În același timp, împrumuturile înseamnă și obligații financiare viitoare. Deoarece principalul și dobânzile trebuie plătite. De aceea, capacitatea orașului de a se împrumuta și costul acestor împrumuturi depind de situația financiară a municipalității și de condițiile negociate cu instituțiile creditoare.

Cirpian Ciucu spune că problema principală este ca banii disponibili să fie transformați în lucrări concrete. „Bani sunt. Problema este să fie mobilizați constructorii”, a concluzionat primarul general.