Guvernul României cere Bruxelles-ului verificarea de urgență a legii ANI pentru a nu pierde cele 770 de milioane de euro din PNRR

Este vorba despre Jalonul 431 din Planul Național de Redresare și Reziliență, intitulat „Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică”. Îndeplinirea lui este legată de o sumă de aproximativ 770 de milioane de euro pe care România vrea să o primească prin PNRR.

Guvernul precizează în cadrul unui comunicat că verificarea oficială a îndeplinirii jalonului va avea loc în cadrul evaluării celei de-a șasea cereri de plată din PNRR. Aceasta este programată pentru luna octombrie. Executivul vrea însă ca analiza Comisiei Europene să fie făcută cât mai repede, înainte de evaluarea formală. Astfel încât eventualele probleme să poată fi corectate.

„Guvernul consideră însă că verificarea trebuie finalizată cât mai repede cu putință, astfel încât, dacă vor fi identificate neconcordanțe ale legii cu dreptul european, modificările în vederea alinierii la dreptul european să poată fi realizate în timp util”, notează reprezentanții Executivului în comunicat.

Ce a cerut Guvernul de la Bruxelles

Solicitarea a fost făcută în cadrul unei întâlniri tehnice, desfășurate în format hibrid, între premierul Ilie Bolojan, ministrul de Externe Oana Țoiu, comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, și directori ai serviciilor de specialitate ale Comisiei Europene.

Discuțiile au avut loc după ce legea ANI a stârnit controverse generate de noua legislație în ceea ce privește integritatea în funcția publică. Guvernul specifică faptul că o verificare rapidă este necesară tocmai pentru ca România să poată interveni asupra legii, dacă Bruxelles-ul identifică probleme de compatibilitate cu legislația europeană.

Oficialii din Guvern spun că ar putea fi protejați atât banii europeni aferenți jalonului, cât și efectele juridice ale noii legi. „O verificare finalizată în timp util ar permite, dacă va fi cazul, adoptarea eventualelor modificări necesare, astfel încât să fie protejate atât interesele financiare ale României în ceea ce privește fondurile aferente Jalonului 431, cât și efectele juridice ale legii”, precizează Guvernul.

De ce sunt importante cele 770 de milioane de euro

PNRR este mecanismul prin care România primește fonduri europene în schimbul îndeplinirii unor reforme și investiții asumate în planul național. Banii nu sunt virați automat, ci sunt legați de îndeplinirea unor obiective, numite „jaloane” și „ținte”. Jalonul 431 se referă la legislația legată de integritatea în funcția publică. România trebuie să demonstreze că are un cadru legislativ compatibil cu angajamentele asumate prin PNRR în ceea ce privește prevenirea și sancționarea situațiilor de incompatibilitate și conflict de interese.

În cazul în care Comisia Europeană consideră că un jalon nu este îndeplinit corespunzător, plata aferentă poate fi afectată. Guvernul vrea ca eventualele probleme ale legii să fie identificate înainte de evaluarea oficială. Executivul insistă însă că obiectivul său este evitarea unei astfel de situații și obținerea integrală a banilor.

Guvernul neagă că Bruxelles-ul ar fi cerut tăierea banilor

Guvernul României afirmă că, în discuțiile de la nivel european, nu ar fi fost luată în calcul pierderea sau reducerea sumei de 770 de milioane de euro. Oficialii resping varianta și afirmă că nu i-a fost solicitată și nici sugerată tăierea fondurilor europene. „Guvernul infirmă categoric orice informație din spațiul public privind solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene”, transmite Executivul.

Potrivit comunicatului, prioritatea este ca România să absoarbă integral fondurile disponibile prin PNRR. Verificarea rapidă a legii este prezentată drept o măsură de prevenție, nu drept dovada că banii au fost deja pierduți sau că Bruxelles-ul a decis să îi retragă. „Dimpotrivă, tocmai absorbția acestor fonduri și valorificarea integrală a resurselor disponibile pentru România reprezintă prioritatea Guvernului”, se arată în comunicat.

De unde au pornit controversele legate de legea ANI

Noua legislație pentru integritate a devenit subiect de dispută politică după adoptarea unor modificări care pot avea efecte asupra unor aleși aflați în situații de incompatibilitate sau conflict de interese stabilite definitiv. Una dintre cele mai controversate prevederi este cea care stabilește că persoanele alese într-o funcție publică și pentru care există o decizie definitivă în ceea ce privește incompatibilitatea sau conflictul de interese își pot pierde mandatul după intrarea în vigoare a noilor prevederi.

Modificarea a fost supranumită în spațiul public „amendamentul Fritz”. Deoarece una dintre persoanele asupra cărora ar putea avea efect este Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR. Curtea Constituțională a stabilit însă că prevederea respectivă este constituțională.