CCR explică de ce partidele au împărțit locurile de la TVR și Radio fără să respecte legea. Conducerile celor două companii de stat trebuie schimbate

Curtea spune că Parlamentul nu a respectat regula potrivit căreia reprezentarea grupurilor parlamentare în conducerile celor două instituții trebuie să țină cont de ponderea pe care acestea o au în Parlament. În consecință, numirile făcute de Parlament își vor înceta efectele juridice în momentul în care deciziile CCR vor fi publicate în Monitorul Oficial. Parlamentul va trebui să facă noi numiri. Oficialii sunt nevoiți să stabilească o nouă componență a Consiliilor de administrație ale TVR și Radio România. Deciziile CCR fuseseră pronunțate încă din 29 aprilie 2026, însă motivarea lor a fost publicată abia acum.

Care este problema identificată de CCR

Cele două instituții publice sunt conduse de Consilii de administrație. O parte dintre membrii acestor consilii sunt desemnați de Parlament, iar partidele și grupurile parlamentare pot propune candidați. Legea nr. 41/1994, care reglementează funcționarea serviciilor publice de radio și televiziune, prevede însă că repartizarea locurilor trebuie să țină cont de ponderea grupurilor parlamentare.

Partidele care au mai mulți parlamentari ar trebui să aibă, în principiu, o reprezentare mai mare în Consiliul de administrație decât grupurile care au mai puțini parlamentari. Nu este vorba despre o împărțire perfect matematică a fiecărui loc, ci despre respectarea unei reprezentări proporționale, în limitele prevăzute de lege. Potrivit CCR, această regulă nu a fost respectată la numirile contestate.

Cum arăta Parlamentul când au fost făcute numirile

Curtea a analizat situația Parlamentului de la 18 noiembrie 2025, data adoptării hotărârii contestate. Din cei 463 de deputați și senatori, cel mai numeros grup era cel al PSD. Partidul avea 129 de parlamentari, adică 27,8% din total. AUR avea 90 de parlamentari, ceea ce reprezenta 19,4%,. Apoi, PNL avea 73, adică 15,7%, iar USR avea 59, respectiv 12,7%.

UDMR avea 32 de parlamentari. Ceea ce însemna 6,9% din total. Grupul Minorităților Naționale avea 17 parlamentari, adică 3,6%. SOS România avea 15 parlamentari, POT avea 14, iar grupul PACE – Întâi România din Senat avea 12 membri. La acestea se adăugau 22 de parlamentari care nu făceau parte din niciun grup parlamentar.

CCR a comparat aceste procente cu modul în care au fost distribuite locurile în Consiliile de administrație ale TVR și Radio România.

Partidele mai mari au primit același număr de locuri ca unele grupuri mult mai mici

Potrivit motivării, unele grupuri parlamentare care reprezentau mai mult de 10% din totalul Parlamentului au primit același număr de locuri în Consiliul de administrație ca un grup care reprezenta mai puțin de 10%. În același timp, unele grupuri parlamentare care aveau mai puțin de 10% din totalul parlamentarilor nu au primit deloc reprezentare în Consiliile de administrație ale TVR și Radio România.

CCR consideră că această situație nu respectă criteriul de reprezentare prevăzut de Legea nr. 41/1994. Curtea atrage atenția și asupra diferențelor mari dintre grupurile parlamentare. În momentul respectiv, unele aveau o pondere de două sau chiar de trei ori mai mare decât altele. În aceste condiții, spune CCR, diferențele dintre numărul de locuri acordate fiecărui grup ar fi trebuit să reflecte, într-o anumită măsură, aceste diferențe de pondere.

Negocierile politice nu pot încălca legea

Un alt punct important din motivarea Curții este legat de negocierile dintre partide. În astfel de situații, partidele parlamentare pot negocia între ele pentru a ajunge la o formulă de componență a Consiliilor de administrație. CCR nu spune că negocierile politice sunt interzise. Problema este că, indiferent de înțelegerea dintre partide, rezultatul final trebuie să respecte legea.

Curtea spune că o înțelegere politică nu poate înlocui criteriile stabilite de Legea nr. 41/1994. Dacă partidele negociază împărțirea locurilor, această negociere trebuie să se desfășoare în limitele stabilite de lege.

Ce a decis CCR

Curtea Constituțională a admis sesizarea depusă de grupurile parlamentare ale AUR. CCR a constatat că hotărârile Parlamentului în ceea ce privește desemnarea membrilor Consiliilor de administrație ale SRR și SRTV sunt neconstituționale în ceea ce privește modul în care au fost desemnați candidații de către grupurile parlamentare reunite ale celor două Camere.

Curtea precizează că actele juridice adoptate de Consiliile de administrație ale SRTV și SRR până la momentul încetării efectelor numirilor rămân valabile.

Ce se întâmplă de acum înainte

Potrivit CCR, actele de numire făcute de Parlament își încetează efectele juridice la data publicării deciziilor Curții în Monitorul Oficial. Parlamentul va trebui, prin urmare, să reia procedura și să facă noi numiri pentru Consiliile de administrație ale TVR și Radio România.

Noii membri trebuie să fie desemnați astfel încât componența consiliilor să respecte criteriul de reprezentare prevăzut de lege, adică ponderea grupurilor parlamentare.