CEO-ul Palantir avertizează: AI va elimina locuri de muncă. Cine va avea de câștigat în noua economie

„Există, în principiu, două modalități de a ști că ai un viitor. Prima: ai o formare profesională într-un anumit domeniu. Sau a doua: ești neurodivergent”, a declarat miliardarul în vârstă de 59 de ani, în martie, într-o discuție la TBPN.

Meseriile practice, tot mai căutate în era inteligenței artificiale

Prima categorie menționată de Karp include specialiștii în meserii tehnice, precum electricienii și instalatorii. Aceste profesii sunt dificil de automatizat complet, deoarece presupun intervenții practice, adaptare la situații concrete și rezolvarea unor probleme care diferă de la un loc de muncă la altul.

Cererea pentru astfel de specialiști crește și pe fondul investițiilor masive în infrastructura necesară dezvoltării inteligenței artificiale. Marile companii de tehnologie construiesc centre de date de mari dimensiuni, iar Statele Unite se confruntă deja cu deficit de personal în anumite meserii tehnice.

În aceste condiții, pregătirea profesională specializată poate deveni o alternativă importantă la traseul tradițional bazat exclusiv pe absolvirea unei facultăți.

De ce consideră Alex Karp că neurodivergența poate fi un avantaj

A doua categorie indicată de șeful Palantir este cea a persoanelor neurodivergente. Karp a vorbit în repetate rânduri despre propria experiență cu dislexia, o tulburare de învățare care poate afecta citirea, scrierea și procesarea informațiilor.

Termenul de neurodivergență poate include și alte particularități neurologice, precum ADHD sau autismul. În opinia lui Karp, diferențele de gândire pot reprezenta un avantaj într-o economie influențată tot mai mult de inteligența artificială, mai ales atunci când îi determină pe oameni să abordeze problemele din perspective neobișnuite.

Succesul ar putea depinde tot mai mult de creativitate, originalitate și disponibilitatea de a-ți asuma riscuri. Karp a descris această abordare astfel: să fii „mai degrabă un artist, să privești lucrurile dintr-o perspectivă diferită și să poți construi ceva unic”.

Potrivit unui studiu Gartner, până în 2027, una din cinci organizații de vânzări din companiile Fortune 500 ar urma să recruteze activ persoane neurodivergente, cu scopul de a îmbunătăți performanța afacerilor.

Palantir recrutează persoane neurodivergente și absolvenți de liceu

Deși neurodivergența nu este o condiție obligatorie pentru angajarea la Palantir, compania a dezvoltat programe dedicate atragerii candidaților cu moduri diferite de a gândi.

Unul dintre acestea este „Neurodivergent Fellowship”, un program de recrutare care urmărește să identifice persoane ale căror perspective și abilități pot diferi de cele ale candidaților tradiționali.

„Persoanele neurodivergente vor juca un rol disproporționat în modelarea viitorului Americii și al Occidentului”, se arată în anunțul programului. Textul adaugă că acestea „văd dincolo de ideologiile de fațadă și percep frumusețea lumii care încă există, pe care tehnologia și arta o pot scoate la iveală”.

Poziția companiei reflectă și scepticismul lui Karp față de ideea că studiile universitare reprezintă întotdeauna o garanție a succesului profesional. Deși are trei diplome, inclusiv una în drept obținută la Stanford și un doctorat în filosofie la Universitatea Goethe din Germania, acesta consideră că anumite calificări academice pot deveni mai greu de valorificat pe piața muncii.

La reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, din 2026, Karp a avertizat că inteligența artificială va afecta locurile de muncă din domeniul științelor umaniste.

„Inteligența artificială va distruge locurile de muncă din domeniul științelor umaniste. Ai absolvit o universitate de elită și ai studiat filosofia, mă voi folosi pe mine ca exemplu, sper că mai ai și o altă abilitate, pentru că va fi dificil să valorifici profesional doar această pregătire”, a declarat el.

Palantir a lansat și programul „Meritocracy Fellowship”, destinat absolvenților de liceu care nu urmează cursurile unei facultăți. Prima serie a presupus rezultate la teste comparabile cu cele cerute de universitățile de elită din Ivy League și a atras peste 500 de candidaturi. Au fost selectați 22 de tineri, printre care persoane care nu considerau facultatea o opțiune atractivă sau care nu fuseseră admise la universitățile dorite, potrivit Wall Street Journal.

Este facultatea mai puțin importantă în era AI? Liderii din tehnologie au opinii diferite

Pe măsură ce oportunitățile pentru posturile de început de carieră se reduc pentru o parte dintre absolvenții din generația Z, tot mai mulți tineri își pun întrebări despre valoarea unei diplome universitare. Totuși, nu toți liderii din tehnologie sunt de acord xă studiile superioare își pierd relevanța.

Jaime Teevan, cercetător-șef la Microsoft, consideră că educația în domeniul științelor umaniste poate rămâne esențială, mai ales pentru dezvoltarea gândirii critice și a capacității de adaptare.

„Abilitățile metacognitive vor fi foarte importante, flexibilitatea, adaptabilitatea, experimentarea, gândirea critică și capacitatea de a pune lucrurile sub semnul întrebării. Dezvoltarea gândirii critice presupune efort, activități dificile și reflecție profundă”, a declarat aceasta pentru Wall Street Journal. „Pentru asta, o educație tradițională în domeniul artelor liberale este foarte importantă.”

O perspectivă similară a exprimat Daniela Amodei, cofondatoare a companiei de inteligență artificială Anthropic, care consideră că studiul științelor umaniste va deveni „mai important ca niciodată”.

„Lucrurile care ne fac umani vor deveni mult mai importante, nu mai puțin importante”, a declarat Amodei pentru ABC News. Ea a explicat că, atunci când recrutează, Anthropic caută persoane care comunică eficient, au inteligență emoțională și abilități sociale, sunt amabile, empatice, curioase și își doresc să-i ajute pe ceilalți.