Călin Georgescu și Horațiu Potra ajung azi la Curtea de Apel în dosarul în care sunt acuzați de infracțiuni împotriva ordinii constituționale

Dosarul a ajuns în etapa judecării pe fond. Asta după ce instanțele au soluționat contestațiile formulate în camera preliminară. La termenul precedent, din 12 octombrie, Curtea de Apel București a respins cererea unuia dintre inculpați de reluare a acestei proceduri și a stabilit un nou termen pentru 27 octombrie.

La această ședință, judecătorii ar putea trece la etapele inițiale ale judecății propriu-zise, dacă procedura permite acest lucru. Printre demersurile posibile se numără citirea actului de sesizare a instanței și întrebarea adresată inculpaților dacă recunosc acuzațiile și dacă doresc să fie judecați prin procedura simplificată.

Ce se întâmplă la primul termen pe fond

După încheierea camerei preliminare, instanța trece la judecarea acuzațiilor propriu-zise. Camera preliminară este etapa în care judecătorii verifică legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a actelor de urmărire penală. În această etapă nu se stabilește vinovăția inculpaților.

La începutul judecății pe fond, fiecare inculpat poate fi întrebat dacă recunoaște faptele de care este acuzat și dacă dorește să beneficieze de procedura simplificată. Aceasta poate fi aplicată în condițiile prevăzute de lege și poate conduce la reducerea limitelor de pedeapsă în cazul unei condamnări.

Dacă inculpații nu recunosc acuzațiile sau nu optează pentru această procedură, cauza continuă potrivit regulilor obișnuite. Instanța poate administra și reexamina probe. Poate audia inculpații care doresc să dea declarații și poate încuviința probe suplimentare solicitate de acuzare sau apărare.

De ce au fost trimiși în judecată Călin Georgescu și Horațiu Potra

Călin Georgescu a fost trimis în judecată în septembrie 2025 pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false în formă continuată. În același dosar sunt judecați Horațiu Potra, fiul acestuia, Dorian Potra, și alte persoane, în total 22 de inculpați.

Ancheta vizează evenimentele din decembrie 2024, după anularea alegerilor prezidențiale. Potrivit procurorilor, un grup de persoane cu pregătire militară sau cu experiență în activități operative ar fi urmat să se deplaseze în București în ziua de 8 decembrie, în contextul unor proteste, pentru a provoca violențe și a destabiliza ordinea constituțională.

Horațiu Potra este acuzat, printre altele, de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive și instigare publică. Dorian Potra este acuzat de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale. Acuzațiile formulate de procurori urmează să fie analizate de instanță. Persoanele trimise în judecată beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Ce rol i-ar fi atribuit procurorii lui Călin Georgescu

În rechizitoriu, procurorii susțin că Georgescu ar fi avut un rol de coordonare și influență asupra grupului din care făcea parte Horațiu Potra. Anchetatorii îl descriu drept „autorul intelectual al întregului plan de preluare prin mijloace violente a pârghiilor de putere”. Potrivit acuzării, Potra și persoane din anturajul său ar fi urmat să desfășoare, la 8 decembrie 2024, acțiuni violente în timpul unor manifestații. Scopul atribuit planului ar fi fost deturnarea protestelor pașnice și crearea unui climat de instabilitate, prin amplificarea tensiunilor sociale.

Procurorii susțin că Georgescu ar fi cunoscut intențiile atribuite lui Potra și că ar fi contribuit la escaladarea tensiunilor prin declarații publice și mesaje adresate susținătorilor săi. Anchetatorii afirmă că notorietatea fostului candidat și influența sa asupra unei părți a publicului ar fi putut amplifica efectul acestor mesaje. În documentele dosarului, procurorii susțin că membrii grupării ar fi așteptat un semnal din partea lui Georgescu, inclusiv prin intermediul rețelelor de socializare.

Ce legătură ar fi avut declarațiile televizate cu planul anchetat

Un alt element invocat de procurori este apariția televizată a lui Călin Georgescu din seara de 7 decembrie 2024. Potrivit rechizitoriului, acesta ar fi transmis atunci informații false, inclusiv afirmații potrivit cărora România urma să intre în război. Anchetatorii susțin că mesajele ar fi urmărit să provoace indignare și teamă în rândul populației și să stimuleze reacții de protest. „Nu a urmărit doar denaturarea realității, ci inducerea publicului în eroare și orientarea curentului de opinie”, susțin procurorii în documentele dosarului.

Acuzarea face referire și la o întâlnire care ar fi avut loc în județul Ilfov, la care ar fi participat Georgescu, Potra și alte persoane din anturajul lor. După această întâlnire, Georgescu l-ar fi contactat pe Dan Grăjeanu, liderul organizației Frăția Ortodoxă, și i-ar fi transmis că urma să facă un îndemn concret în ziua următoare, potrivit relatării procurorilor.