Potrivit premierului, autoritățile nu anticipează dificultăți în asigurarea necesarului de energie electrică. Diferența de producție lăsată de reactorul oprit este estimată la aproximativ 650 MW. Aceasta urmează să fie acoperită prin folosirea altor surse disponibile în sistem.
România va folosi producția hidro și eoliană
Necesarul va fi compensat din producția hidro și eoliană, din centralele pe cărbune, dar și prin importuri de energie. Cei aproximativ 650 MW reprezintă aproape o zecime din consumul total de electricitate al României.
„Toate estimările arată că nu există riscuri pentru alimentarea cu energie la nivel naţional. Pe termen scurt, împreună cu Dispecerul Energetic Naţional, am luat măsuri ca energia nucleară lipsă, circa 650 MW, aproape 10% din totalul consumului la nivel naţional, să fie compensată prin producţie hidro, eoliană, pe cărbune şi importuri. Mulţumesc celor implicaţi în acest efort şi tuturor românilor care au înţeles să-şi reducă seara consumul”, se arată în postarea de pe Facebook a lui Ilie Bolojan.
Premierul a precizat că situația a fost comunicată Comisiei Europene. Mai mult, a subliniat că România dispune de o capacitate de import transfrontalier de aproximativ 4.000 MW.
Sectorul energetic are nevoie de mai multe intervenții
Bolojan a atras însă atenția că problemele din sectorul energetic nu pot fi rezolvate doar prin intervenții de moment. El a explicat că investițiile și măsurile de politică energetică au nevoie de câțiva ani pentru a produce efecte. Mai mult, lipsa unor decizii corecte pe termen lung nu poate fi compensată peste noapte. Potrivit premierului, soluțiile durabile presupun investiții și politici coerente, aplicate constant în timp.
„Situaţia dificilă în care ne aflăm, în urma închiderii ambelor grupuri de la Cernavodă, este consecinţa secetei din bazinul Dunării, dar şi rezultatul multor ani în care s-au acumulat lipsa de viziune, deciziile proaste şi fuga de răspundere”, a scris în continuare Bolojan.
Premierul a susținut că situația actuală ar fi putut fi evitată dacă lucrările deja planificate și aprobate pentru asigurarea unui debit mai mare al Dunării către Cernavodă ar fi fost realizate la timp. În opinia sa, întârzierile acumulate de-a lungul anilor au făcut ca România să nu poată beneficia în prezent de funcționarea centralei nucleare la capacitate normală, ceea ce ar fi însemnat acoperirea a aproape 20% din necesarul național de energie.
Bolojan vine cu măsuri
Bolojan a subliniat că deciziile luate de cei aflați în funcții de responsabilitate trebuie să urmărească efectele pe termen lung, nu doar avantajele de moment. El a afirmat că aceasta este abordarea pe care a urmat-o de-a lungul carierei în administrație și pe care intenționează să o păstreze și în prezent.
„Am semnat azi decizia de constituire a grupului interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2, menit să asigure debitul necesar funcţionării fără probleme a unităţilor de la Cernavodă”, a spus premierul interimar.
Premierul a explicat că investiția prevede intervenții asupra infrastructurii hidrotehnice, operațiuni de dragare și lucrări menite să asigure condiții mai bune pentru navigație. Potrivit estimărilor din proiect, lucrările ar putea ridica nivelul apei pe Dunărea Veche cu mai mult de un metru și ar putea duce la aproape dublarea debitului.
După ani de amânări, proiectul Bala 2 este deblocat
Bolojan a precizat că studiul de fezabilitate a fost demarat în urmă cu aproximativ un deceniu. Din 2024 proiectul are toate avizele necesare și aprobările, inclusiv hotărârea de Guvern referitoare la indicatorii tehnico-economici. Cu toate acestea, investiția nu a fost inclusă printre prioritățile Ministerului Transporturilor. Astfel, nu a primit finanțare.
Premierul spune că proiectul va fi repus pe lista de priorități, deblocat și reevaluat. Soluțiile tehnice urmează să fie reverificate, valorile actualizate în funcție de prețurile actuale. Sursa de finanțare va fi identificată pentru demararea lucrărilor. „Administraţia Fluvială de la Galaţi va organiza licitaţia pentru proiectare şi execuţie. Realist, în 3 ani, am putea finaliza lucrările şi asigura apa de răcire atât pentru reactoarele 1 şi 2, cât şi pentru reactoarele 3 şi 4. România are nevoie de soluţii reale, cinstite, de viziune pe termen lung şi adevăr, nu de populism şi minciună. Doar aşa putem avea un sistem energetic sigur şi stabil”, a concluzionat premierul.
