Belarus, prins între Putin și Zelenski. Mutarea lui Lukașenko schimbă calculele Kremlinului

Belarus, prins între Putin și Zelenski. Mutarea lui Lukașenko schimbă calculele Kremlinului
Imagine Mutarea lui Lukașenko schimbă calculele Kremlinului, Sursa: Veci verejné
Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, se află sub o presiune tot mai mare din partea vecinilor aflați în război. El încearcă să păstreze un echilibru delicat între a nu-și supăra cel mai apropiat aliat, președintele rus Vladimir Putin. De asemenea, el nu vrea să-l provoace nici pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Liderul de la Kiev a amenințat că va lovi obiective militare și de securitate rusești aflate pe teritoriul Belarusului.

Lukașenko este un lider autoritar care conduce această țară postsovietică cu mână de fier din 1994. El încearcă să împiedice implicarea și mai profundă a Belarusului în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Această situație vine după ce i-a permis lui Putin să lanseze invazia din teritoriul belarus în 2022. Însă, în ultimele zile, acest joc de echilibru a devenit din ce în ce mai dificil.

Lukașenko începe să se dezică de Putin

Luna trecută, Lukașenko a primit un ultimatum din partea lui Zelenski pentru a dezactiva patru instalații de retransmisie din regiunile Brest și Gomel. Aceste instalații funcționează ca amplificatoare de semnal pentru dronele rusești. Ele extind raza lor de acțiune în atacurile asupra orașelor ucrainene.

Până la 22 iunie, stațiile au fost dezactivate. Acest lucru a fost susținut inițial de bloggeri ruși pro-război, apoi confirmat chiar de Zelenski. Totuși, autoritățile de la Minsk nu au recunoscut niciodată oficial acest lucru. La câteva zile după aceea, Lukașenko a zburat în Rusia pentru o întâlnire de două zile. Aceasta s-a desfășurat cu ușile închise, cu Putin, la reședința acestuia din Valdai.

Întâlnirea a fost una extrem de secretă. Aici nu a avut acces presă . De asemenea, nu a fost emis niciun comunicat oficial după încheierea ei. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat doar că a fost vorba despre „o interacțiune informală”.

Belarus depinde în mare măsură de Rusia pentru sprijin economic și de securitate. Totuși, Lukașenko încearcă periodic să îmbunătățească relațiile cu Occidentul. Liderul speră că vor fi reduse efectele sancțiunilor și își va proteja propria supraviețuire politică pe plan intern.

Zelenski îl pune la punct pe Lukașenko

De la începutul invaziei ruse la scară largă, Ucraina și Belarus au gestionat cu prudență relațiile bilaterale. De asemenea, liderii au menținut legăturile diplomatice, în ciuda faptului că Rusia a folosit Belarusul drept platformă de lansare pentru invazie, conform The Washington Post.

În acest context, recentele amenințări ale lui Zelenski au fost neobișnuit de directe și publice. El i-a acordat lui Lukașenko un termen de șapte zile. Liderul de la Kiev a spus că, dacă acesta nu va dezactiva instalațiile de retransmisie, Ucraina le va distruge. Amenințarea a fost susținută de succesul tot mai mare al Kievului în lovirea unor ținte aflate pe teritoriul Rusiei.

Săptămâna trecută, Lukașenko a efectuat o vizită la Beijing. Aici, liderul chinez Xi Jinping a părut să sprijine strategia sa de echilibru. Mai mult Xi a spus că statul chinez susține Belarusul în apărarea suveranității, independenței și integrității sale teritoriale.

Oficialii ucraineni avertizează încă din primăvară că Moscova încearcă să implice Belarusul și mai profund în efortul de război, în condițiile în care forțele ruse par să întâmpine dificultăți pe câmpul de luptă.

Rusia și Belarus desfășurau un exercițiu militar comun privind utilizarea armelor nucleare. În același timp, tensiunile dintre Rusia și țările NATO creșteau din cauza incursiunilor dronelor în spațiul aerian european. Zelenski declara în luna mai că este pregătit să ia „măsuri preventive” pentru a elimina orice amenințare la adresa nordului Ucrainei.

Ce mai vrea acum Putin?

Analiștii consideră că presiunile exercitate asupra Belarusului nu reprezintă un preludiu pentru implicarea trupelor belaruse în război. Acestea erau în mare parte slab pregătite și insuficient echipate. Ele doar fac parte din încercările lui Vladimir Putin de a găsi noi modalități de escaladare a conflictului și de a răspunde succeselor tot mai mari ale Ucrainei în limitarea controlului Rusiei asupra Crimeei ocupate.

Peninsula ucraineană Crimeea, invadată și anexată ilegal de Rusia în 2014, a devenit unul dintre cele mai importante centre logistice ale Moscovei pentru desfășurarea războiului.

Presiunea tot mai mare asupra lui Putin, inclusiv penuria de combustibil din Rusia provocată de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor de petrol, a alimentat speculațiile potrivit cărora liderul de la Kremlin ar putea recurge la măsuri radicale.

„Într-o situație critică, nu aș miza pe cele trei scenarii vehiculate frecvent: utilizarea armelor nucleare, mobilizarea generală sau invadarea statelor baltice, ci mai degrabă pe lovituri de precizie împotriva unor obiective din Europa care au legătură cu industria de apărare a Ucrainei”, a declarat Vladimir Pastuhov, politolog rus și cercetător onorific la University College London.

Un oficial european a afirmat că Rusia ar putea folosi Belarusul în două moduri. Prima variantă ar fi lansarea unor atacuri asupra rutelor logistice ucrainene de pe teritoriul belarus, aflat mai aproape de granițele vestice ale Ucrainei și de statele europene care o sprijină. A doua posibilitate ar viza escaladarea tensiunilor în zona Suwałki, un oraș din nord-estul Poloniei, situat între exclava rusă Kaliningrad și Belarus. Așa-numitul „coridor Suwałki” reprezintă singura legătură terestră dintre cele trei state baltice: Estonia, Letonia și Lituania și restul Europei.

Mai poate Putin câștiga acest război?

„Este foarte dificil să câștigi acest război fără să întrerupi fluxul de aprovizionare al Ucrainei dinspre Occident. Din Belarus, Rusia ar putea ataca rutele logistice într-un mod similar cu ceea ce face în Donbas. Ar putea transforma o fâșie de 40–50 de kilometri de la graniță într-o zonă de distrugere totală, folosind drone ieftine produse în masă și artilerie.”, a explicat oficialul european.

De această dată, se pare că Zelenski a avut câștig de cauză. Stațiile de retransmisie au fost dezactivate. Lukașenko și-a prezentat, într-o manieră ambiguă, scuze pentru limbajul dur folosit anterior la adresa președintelui ucrainean.

„Poate că nu ar fi trebuit să spun acele lucruri, având în vedere că, până la urmă, este în război. Poate că nu ar fi trebuit să mă exprim atât de direct. Dar, pe de altă parte, trebuie să înțeleagă că, așa cum spunem noi adesea: Culegi ceea ce semeni”, a declarat Lukașenko. El a adăugat că afirmațiile sale au fost un răspuns la ceea ce el a considerat a fi amenințări venite din partea Kievului.

Belarusul nu va intra în război

În același timp, liderul belarus a afirmat că Zelenski ar trebui să dea dovadă de mai multă prudență și să evite „provocarea” Belarusului.

„Nu trebuie să se aștepte nicio acțiune militară din partea Belarusului și cu atât mai puțin din partea mea”, a spus Lukașenko.

Luni, Lukașenko a insistat că armata belarusă nu va participa la invazia Rusiei în Ucraina. Acesta este un gest menit să calmeze temerile Kievului că Moscova exercită presiuni asupra Minskului pentru a intra direct în conflict.

Adresându-se unui grup de ofițeri și absolvenți ai instituțiilor militare, Lukașenko a declarat: „Repet încă o dată, dragi camarazi, că nimeni nu vă va trimite în această baie de sânge. Noi nu avem nevoie de război. Este regretabil că războiul continuă în Ucraina. Noi susținem rezolvarea pașnică a conflictelor.”

Influența Chinei în războiul din Ucraina

Influența Chinei rămâne un factor important. Beijingul își menține oficial o poziție neutră față de războiul din Ucraina. Totuși, acesta a oferit Rusiei un sprijin politic și financiar semnificativ și exercită o influență considerabilă atât asupra Moscovei, cât și asupra Minskului.

Pentru China, stabilitatea regimului de la Minsk are și o importantă dimensiune economică. Deși majoritatea mărfurilor chineze destinate Europei sunt transportate pe cale maritimă. Aproximativ 3–5% dintre acestea tranzitează Belarusul, transformând această țară într-un punct-cheie al rutelor comerciale terestre ale Beijingului.

„Dincolo de loialitatea politică a regimului față de Beijing, China are un interes direct ca tranzitul mărfurilor sale prin Belarus să nu fie perturbat”, a explicat Artem Șraibman, expert în politica belarusă și cercetător asociat al Carnegie Russia-Eurasia Center.

Totuși, acesta avertizează că influența Chinei nu trebuie supraestimată. „Nu cred că Beijingul are capacitatea sau disponibilitatea de a acționa ca un scut pentru suveranitatea Belarusului într-o situație de criză. În acest moment nu văd un motiv suficient de puternic pentru care China ar încerca să-l protejeze pe Lukașenko de presiunile lui Putin.”

SUA îl controlează pe Lukașenko?

Un alt factor care îl determină pe Lukașenko să evite implicarea directă în războiul Rusiei este relansarea dialogului cu Statele Unite.

În urma unui acord intermediat de Washington în luna martie, după mai multe vizite ale trimisului special american pentru Belarus, John Cole, Lukașenko a dispus eliberarea a 250 de deținuți politici. În schimb, administrația americană a ridicat sancțiunile impuse asupra a două bănci de stat din Belarus, Ministerului de Finanțe și principalilor producători belaruși de potasiu, unul dintre cele mai importante produse de export ale țării.

Președintele Donald Trump a dezvoltat o relație semnificativ mai apropiată cu Lukașenko decât administrația Biden. Acets lucru a contribuit la reducerea izolării internaționale cu care liderul belarus se confruntase în ultimii ani.

„Lukașenko înțelege că o implicare deplină a Belarusului în război ar complica dialogul cu Occidentul și mai ales cu Statele Unite privind ridicarea sancțiunilor americane. Acesta este un argument important, deși nu principalul. Există numeroase motive interne care îl determină să evite războiul, inclusiv preocupările privind propria siguranță, menținerea la putere și starea economiei.””, afirmă Șraibman.

În același timp, Casa Albă îl consideră pe Lukașenko un posibil intermediar util în relația cu Putin, în eventualitatea în care negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina vor fi reluate.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!

0 comentarii Comentarii