Pericolul nu a trecut. Barajele improvizate de la Cernavodă s-ar putea deplasa sub presiunea curenților Dunării

Avertismentul vine de la Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. El spune că, în cazul în care barjele își schimbă poziția, cantitatea suplimentară de apă redirecționată către Cernavodă s-ar putea reduce sau chiar dispărea. „Dar pericolul nu a trecut. Curenții Dunării sunt puternici și pot fi foarte imprevizibili. În orice moment, barjele pot fi dislocate din poziția actuală și se poate diminua (sau chiar anula) redirecționarea debitului suplimentar spre Cernavodă”, a scris pe Facebook secretarul de stat.

Intervenția din zona Bala continuă tocmai pentru a preveni un astfel de scenariu. Scrioșteanu spune că operațiunea a fost una dintre cele mai dificile misiuni de până acum. Asta din cauza condițiilor hidrologice și a necesității de a menține un debit suficient de apă către centrala nucleară. „A fost una dintre cele mai solicitante și dificile săptămâni de când sunt secretar de stat. Coordonarea intervenției de la Bala a fost o provocare majoră și mă bucur că am putut să o îndeplinesc până în acest moment”, a specificat oficialul.

Nivelul Dunării a crescut cu 8 centimetri la Cernavodă

Intervenția a urmărit modificarea temporară a modului în care se împarte apa Dunării în zona de bifurcație Bala–Dunărea Veche. Prin scufundarea unor barje într-o anumită configurație, autoritățile au încercat să direcționeze o cantitate mai mare de apă către Dunărea Veche. Este vorba despre brațul care alimentează zona de unde este preluată apa necesară funcționării centralei de la Cernavodă.

Potrivit lui Irinel Scrioșteanu, nivelul apei a crescut cu aproximativ 8 centimetri. În urma intervenției au fost redirecționați către Cernavodă aproximativ 50 de metri cubi de apă pe secundă. „Practic, am reușit să inversăm trendul de scădere cu unul de ușoară creștere”, a scris secretarul de stat.

Nivelul Dunării este important deoarece apa fluviului este utilizată în procesul de răcire. Atunci când debitul și nivelul apei scad foarte mult, capacitatea centralei de a funcționa în condiții normale poate fi afectată. Conducerea Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă a transmis că Unitatea 2 funcționează în prezent în parametri nominali. Potrivit prognozei hidrologice actuale, nivelul obținut în urma intervenției ar permite continuarea funcționării pentru cel puțin nouă zile.

Totuși, această estimare depinde de evoluția debitului Dunării și de menținerea în poziție a barjelor. Cu alte cuvinte, intervenția autorităților nu rezolvă definitiv problema, ci oferă centralei o perioadă suplimentară în care poate funcționa în condiții de siguranță.

De ce este atât de important Reactorul 2

Intervenția a fost importantă pentru întregul sistem energetic național. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național pe 28 iulie. Asta după ce nivelul Dunării a scăzut la valori extrem de mici, pe fondul secetei severe.

În prezent, Unitatea 2 este cea care continuă să producă energie electrică. O eventuală oprire a acesteia ar avea un impact semnificativ asupra sistemului energetic. Potrivit Guvernului, oprirea Reactorului 2 ar însemna pierderea temporară a unei capacități de producție echivalente cu aproximativ 10% din energia electrică necesară consumului național.

De aceea, autoritățile încearcă să câștige timp până când debitul Dunării va începe să crească. Potrivit prognozelor hidrologice, debitul fluviului la intrarea în România ar urma să rămână în jurul valorii de 1.400 de metri cubi pe secundă până pe 12 august. Dar ar urma să crească din 13 august.

Guvernul a alocat 7 milioane de lei din Fondul de Rezervă pentru intervenția din zona Bala. Soluția este însă una temporară, iar autoritățile caută și măsuri pe termen mai lung pentru ca o situație similară să nu se repete.