Arheologii au descoperit o clădire neobișnuită în situl Stăuceni–Holm

În nord-estul României, la situl Stăuceni-Holm, arheologii au descoperit o structură de mari dimensiuni care ar putea schimba modul în care este înțeleasă organizarea socială a culturii Cucuteni. Descoperirea aduce noi indicii despre felul în care erau conduse comunitățile de acum aproximativ 6.000 de ani.

O descoperire rară în siturile Cucuteni

Cercetările recente au scos la iveală o construcție de aproximativ 350 de metri pătrați, una dintre puținele clădiri de acest tip excavate complet în regiune. Dimensiunea și poziționarea acesteia o diferențiază clar de restul locuințelor identificate în sit.

Cultura Cucuteni, datată între anii 5000 și 3500 î.e.n., este cunoscută pentru așezările sale extinse și bine organizate. Cu toate acestea, lipsa unor dovezi clare privind ierarhia socială ridică numeroase întrebări.

Indicii despre organizarea comunității

În mod surprinzător, siturile nu includ palate, morminte bogate sau obiecte din metale prețioase în cantități mari. Majoritatea locuințelor descoperite sunt asemănătoare, ceea ce a sugerat până acum un model relativ egalitar.

Investigațiile au început cu studii geomagnetice, care au permis cartografierea sitului înainte de săpături. Acestea au indicat existența unei clădiri neobișnuit de mari, amplasată strategic în apropierea șanțului de apărare.

O clădire cu rol special

Odată începută excavarea, arheologii au identificat fundația și podeaua construcției. Au fost descoperite un șanț de fundație bine conturat, gropi pentru stâlpi și o podea groasă din lut.

Spre deosebire de locuințele obișnuite, în interior au fost găsite foarte puține obiecte casnice. Lipsesc aproape complet elementele tipice, precum gropile de depozitare sau cuptoarele, ceea ce sugerează o funcție diferită.

Pe baza acestor date, cercetătorii consideră că edificiul ar fi putut servi drept spațiu comunitar. Este posibil să fi fost o sală de adunare sau un centru administrativ în care se luau decizii importante.

Ipoteze și cercetări viitoare

Poziția clădirii, aproape de intrarea în așezare, indică un rol important în cadrul comunității. Vizibilitatea ridicată sugerează că structura era menită să impresioneze și să marcheze un punct central al vieții sociale.

Autorii studiului subliniază că astfel de „mega-structuri” apar și în alte situri Cucuteni, ceea ce întărește ipoteza unui rol de conducere sau coordonare. Totuși, cercetarea este încă în desfășurare, iar concluziile rămân provizorii.

Investigațiile viitoare ar putea clarifica funcția exactă a clădirii și, implicit, modul în care erau organizate aceste comunități preistorice.

Descoperirea deschide astfel noi perspective asupra unei civilizații misterioase, iar răspunsurile despre structura de putere din acea perioadă ar putea ieși la lumină treptat.

Despre situl Stăuceni–Holm

Situl arheologic Stăuceni–Holm, din județul Botoșani, este cercetat de mai multe decenii, însă investigațiile sistematice au fost intensificate în ultimele două decenii, odată cu introducerea metodelor moderne de analiză, precum prospecțiunile geomagnetice.

Primele descoperiri din zonă au fost semnalate încă din a doua jumătate a secolului XX, când arheologii au identificat urme ale culturii Cucuteni. Ulterior, cercetările au confirmat că este vorba despre o așezare extinsă, bine organizată, cu o structură complexă.

Au fost identificate, de asemenea, fragmente ceramice decorate, unelte din piatră și os, precum și urme ale activităților domestice.

Un element important evidențiat de cercetările mai vechi este organizarea spațială a așezării, cu locuințe dispuse ordonat, ceea ce sugerează o planificare atentă. În plus, au fost descoperite șanțuri de apărare, indicând că comunitatea acorda atenție protecției.

Astfel, Stăuceni–Holm nu este un sit nou, dar continuă să ofere informații valoroase, fiecare campanie arheologică aducând date suplimentare despre organizarea și viața comunităților locale.

Sursa: Stiripesurse