Antarctica, munca la capătul lumii cu aproape 3000 euro pe lună

Stațiile de cercetare ale Regatului Unit și ale Statelor Unite din Antarctica recrutează un nou val de angajați dispuși să „meargă spre sud”. Lista posturilor disponibile depășește cu mult domeniul științific: sunt căutați dulgheri, electricieni, bucătari și chiar frizeri.

Organizația care coordonează recrutarea britanică este British Antarctic Survey. E un institutul polar al Regatului Unit. În fiecare an, BAS angajează până la 150 de persoane. Deși posturile științifice și inginerești sunt esențiale, aproximativ 70% dintre ele sunt operaționale. Cei mai mulți sunt, așadar, electricieni, bucătari, medici sau instalatori. Salariile pornesc de la peste 31.000 de lire sterline, echivalentul a aproximativ 35.500 de euro anual. Transportul, cazarea, mesele și echipamentele pentru temperaturi extreme sunt asigurate.

Cu alte cuvinte, pachetul complet înseamnă că practic nu ai unde să cheltuiești banii câștigați. În acest fel, suma obținută este integral economisibilă.

Un continent, 80 de stații, 30 de țări

Pe timpul verii australe, aproximativ 5.000 de oameni lucrează în Antarctica, în 80 de stații operate de circa 30 de țări. Nu este vorba, deci, despre o aventură solitară, ci despre o comunitate internațională funcțională, cu bucătărie, asistență medicală, infrastructură tehnică și, da, frizerie.

Vara Antarctica și cu lumină naturală non-stop, care se termină cu un apus de soare ce durează săptămâni întregi. Un detaliu care sună poetic, dar care poate deveni o sursă serioasă de dezorientare pentru cei neobișnuiți cu el.

Omul care conduce stația Halley VI

Dan McKenzie știe exact despre ce este vorba. Plecat din Wigan, în nordul Angliei, la 19 ani, fostul inginer naval ajuns acum la 38 de ani ocupă cea mai izolată funcție din cariera sa: șef al stației de cercetare Halley VI din Antarctica. „Am fost întotdeauna aventuros și interesat să descopăr cele mai sălbatice locuri. Am fost marinar și nu voiam să continui pe nave, ci să fac ceva similar. M-am gândit că acest lucru s-ar potrivi destul de bine cu abilitățile pe care le am”, spune McKenzie într-un interviu acordat BBC prin videoconferință prin satelit.

Debutul nu a fost lipsit de îndoieli. „La început mi-a fost greu. Vremea era aspră, împărțeam camera cu alții și mă întrebam dacă e pentru mine. Dar apoi începi să vezi balene, foci, insule înghețate, să zbori cu avioane mici. Anul acesta am văzut o colonie de pinguini imperiali. A fost ca într-un documentar cu David Attenborough” a adăugat el.

Iarna polară: întuneric, izolare și un sentiment neașteptat de libertate

Aproximativ 120 de angajați BAS sunt prezenți în Antarctica în sezonul de vară. Majoritatea se întorc în Regatul Unit până la sfârșitul lunii mai, însă circa 50 rămân pentru iarna polară, când continentul este cufundat în întuneric. Deși iarna înseamnă izolare extremă, McKenzie spune că aduce și un sentiment neașteptat de libertate. „Rămâne un grup mic, foarte unit. Devii ca o familie. Toată lumea are grijă de toată lumea” precizează Dan McKenzie.

Psihologii avertizează însă că nu toți au aceeași experiență. Tensiunile sociale pot fi mai greu de gestionat decât riscurile fizice. Relațiile deteriorate într-un mediu atât de izolat pot avea consecințe majore. Pe de altă parte, cei atrași de Antarctica sunt adesea oameni care se simt confortabil în condiții de „stres pozitiv”, asemănător celui din mediul militar.

Confortul are limite clare

Cine se așteaptă la condiții de hotel va fi dezamăgit rapid. Alimentele proaspete sunt limitate, alcoolul este restricționat, iar cazarea se face în dormitoare comune. Există reguli stricte privind comportamentul în stație, iar spațiul personal devine un lux, nu o normă.

Recrutările BAS se desfășoară până în luna martie, iar aplicațiile pot fi depuse direct pe site-ul organizației.

Antarctica nu oferă confort. Oferă altceva — ceva ce puțini angajatori din lume pot pune în fișa postului: marginea lumii, cerul cel mai curat de pe Pământ și sentimentul că faci parte din ceva mai mare decât tine însuți.