Analiză New York Times: vara incendiară din Europa este doar începutul! Continentul se va confrunta cu incendii violente din cauza schimbărilor climatice

Duminică, un nor dens, de culoare galben-portocaliu, a acoperit orașul Bordeaux. A ascuns soarele și a estompat turlele catedralei din orașul francez. Un vârtej de particule minuscule de cenușă înțepa ochii și se lipea de gât. La 32 km vest de oraș, un incendiu forestier uriaș ardea atât de violent încât a generat propriul sistem meteorologic.

„Nu am mai văzut niciodată așa ceva”, a spus Roger Peuron, în vârstă de 89 de ani pentru New York Times. El este un inginer pensionar născut înainte de cel de-al Doilea Război Mondial. A fost alungat din casa sa de flăcările care se apropiau. Ar fi putut vorbi în numele a milioane de oameni din toată Europa.

O vară cu incendii și fenomene extreme în Europa

Incendii devastatoare. Valuri de căldură toridă. Furtuni neobișnuite. Vara anului 2026 a doborât deja recordurile meteorologice în mai multe țări europene. Vorbim de un continent care a trecut prin secole de tulburări, precum războaie distrugătoare și pandemii mortale. Acum vremea este cea care face ca Europa să se simtă acum aproape de un punct de ruptură.

Incendiile au provocat strămutarea a peste 300.000 de persoane în Franța și Spania. Sunt cele mai mari incendii din istoria modernă a acestor țări. Asta a dus la cele mai ample operațiuni de evacuare din timp de pace, satele fiind distruse și sute de mii de hectare fiind carbonizate. De asemenea, a lăsat alte milioane de oameni în căutarea disperată a unui răcoros. Mai ales că temperaturile depășesc în mod obișnuit 40 de grade Celsius.

Peste 100.000 de morți din cauza caniculei

Incendiile au forțat anularea concertelor și a festivalurilor și a scurtat etapa finală a cursei de ciclism Turul Franței. În plus, a determinat închiderea anticipată a Muzeului Luvru și a Turnului Eiffel. A adus incendii de pădure în Highlands-ul scoțian. A determinat organizatorii din Londra să anuleze o conferință privind modul de a face față căldurii extreme. Și a provocat cel puțin 10.000 de decese legate de căldură în toată Europa, numai în luna iunie. un număr care s-ar putea dovedi a fi subestimat.

„Europa este punctul zero când vine vorba de impactul” schimbărilor climatice, a declarat Johan Rockström. El este un om de știință suedez care este directorul Institutului din Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic din Germania.

„Anul 2026 este doar începutul”, a adăugat profesorul Rockström. „Situația se va agrava inevitabil. Va deveni din ce în ce mai gravă, până în punctul în care, mă tem, vom depăși limitele adaptării.”

Fenomene extreme și în Asia, SUA, Australia și Africa

Europa nu este singură, desigur. Valuri de căldură au lovit Australia și Japonia în acest an. Inundațiile au devastat Kenya și Angola. O furtună de zăpadă a paralizat estul Statelor Unite. Țările în curs de dezvoltare din emisfera sudică sunt încă mai vulnerabile decât Europa bogată la efectele schimbărilor climatice.

Cu toate acestea, niciun alt continent nu s-a încălzit atât de rapid ca Europa. Vorbim de o creștere de aproape două ori mai mare decât media globală începând cu mijlocul anilor 1990. Acest lucru i-a obligat pe europeni să se confrunte, mai dur decât alții, cu realitățile dure ale schimbărilor climatic. În special vara, când zilele lor, odată blânde, au lăsat loc unei călduri de cuptor.

Europa nu reușește să facă față valurilor de căldură

Deși încă mai răcoroasă decât alte părți ale lumii, Europa este mai puțin capabilă să facă față acestei situații. Asta deoarece clădirile sale sunt adesea lipsite de aer condiționat și au fost construite pentru a reține căldura. Omogenitatea arborilor de pe versanții dealurilor și din câmpiile de coastă îi face periculos de inflamabili în timpul sezonului incendiilor. Mulți dintre ei au fost plantați în perioade mai răcoroase și mai umede,

„Cu acest val de căldură și aceste incendii, se poate spune că situația începe să devină insuportabilă”, a declarat Sonia Seneviratne. Ea este o climatologă elvețiană de la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Zurich.Dacă acest lucru va duce la adoptarea unor noi măsuri drastice este o altă întrebare.

Spania și Franța, epicentrul incendiilor

În Spania, prim-ministrul Pedro Sánchez a declarat o „urgență climatică”. Despre care a afirmat că va necesita un pact național pentru a „ataca problema la rădăcină, într-un mod structural”. În Franța, președintele Emmanuel Macron s-a angajat să replanteze vastele păduri de pini care au ars în regiunea Gironde. Vor fi înlocuiți cu diferite specii de copaci mai bine adaptate unui climat uscat și cald.

„Situația în care ne aflăm astăzi este cea mai dificilă pe care am înregistrat-o vreodată. Cea mai dificilă de la al Doilea Război Mondial încoace”, a declarat Macron.

Cu toate acestea, în ciuda urgenței, angajamentul Europei de a reduce emisiile de dioxid de carbon riscă să fie diluat. Un obiectiv despre care oamenii de știință spun că este singura modalitate concludentă de a combate schimbările climatic. Luna aceasta, Uniunea Europeană a propus ajustarea normelor. Anumite industrii vor putea polua la niveluri ușor mai ridicate, pe termen mai lung.

UE a diluat politicile de mediu

Politicile de „zero emisii nete” vizează echilibrarea gazelor cu efect de seră emise în atmosferă cu cantitatea eliminată. Ele au devenit ținte atractive pentru critici, în special din partea dreptei, care le condamnă ca fiind un lux pe care Europa nu și-l poate permite. Mai ales într-o perioadă de creștere economică slabă și de insecuritate energetică.

Indiferent de ceea ce face Europa, traiectoria globală depinde de China și de Statele Unite. Președintele Trump a calificat schimbările climatice drept o „înșelătorie”. La fel sunt și cele ale țărilor în curs de dezvoltare cu un consum energetic ridicat.

„Ursula von der Leyen se străduiește să mențină angajamentul actual”, a spus profesorul Rockström. „Ceea ce se întâmplă în Franța și Spania înseamnă că ar trebui să ne sporim nivelul de ambiție, nu să-l reducem.” O modalitate de a face acest lucru, a spus el, este de a educa publicul. El trebuie să cunoască legătura de cauzalitate dintre încălzirea climei și incendiile dezastruoase din ultima săptămână. Dezastrul s-a desfășurat printr-o reacție în lanț violentă, deși pe deplin logică.

Canicula a creat condiții pentru incendii

Mai întâi, valurile de căldură record au uscat solul și vegetația, care deveniseră abundente după o iarnă ploioasă. Apoi, incendiile din apropierea orașului Bordeaux și a capitalei spaniole, Madrid, s-au alimentat din acea vegetație uscată. Miercuri dimineață, autoritățile din Gironde au declarat că incendiul rămăsese stabil pe parcursul nopții. Însă un nou val de căldură amenința să agraveze situația tocmai când pompierii înregistrau progrese în stăpânirea acestuia.

Valurile de căldură anterioare au scos la iveală alte vulnerabilități europene. La sfârșitul lunii iunie, operatorii feroviari au anulat unele curse. Franța a oprit temporar mai multe reactoare nucleare pentru a evita deversarea apei supraîncălzite în râurile deja calde. Pe măsură ce seceta s-a intensificat, nivelurile scăzute ale apelor din Dunăre și Rin au blocat traficul fluvial.

Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid. Asta este o consecință atât a schimbării modelelor meteorologice, cât și a apropierii sale de Arctica. Reducerea stratului de zăpadă și gheață duce la apariția unui număr mai mare de suprafețe întunecate care absorb căldura.

Europa se încălzește accelerat

Temperatura continentului este cu peste 1,6 grade Celsius mai ridicată decât era acum trei decenii. Creșterea temperaturii este suficient de rapidă încât să poată fi observată în decursul unei singure generații. Până la începutul acestei săptămâni, Franța înregistrase 53 de valuri de căldură din 1947. 28 dintre acestea au avut loc în ultimii 15 ani.

Conform Météo-France, între 1921 și 2000, Bordeaux nu a cunoscut niciodată o zi cu temperaturi de 39 de grade Celsius sau mai mari. În această vară, acest lucru s-a întâmplat de opt ori, inclusiv miercuri, iar sezonul nici măcar nu a trecut de jumătate. Producătorii de vin din Bordeaux, deja afectați de căldură, se tem acum că fumul le va contamina celebrele podgorii.

Friederike Otto, o climatologă germană de la Imperial College London a vorbit și ea pe acest subiect. Potrivit ei, curenții de aer din „jet-stream” și sistemele de înaltă presiune puteau asigura zile de „vreme de vară destul de plăcută” în Europa. Acum, aceleași dinamici produc condiții insuportabile, deoarece se manifestă în tandem cu un climat mai cald.

Vara incendiară este abia începutul unei noi ere

Cel mai îngrijorător aspect al verii din Europa, spun oamenii de știință, este că, privită în retrospectivă, aceasta ar putea părea chiar blândă. Planeta se îndreaptă deja spre depășirea obiectivului central al Acordului de la Paris din 2015. Cel de a împiedica încălzirea planetei cu mai mult de două grade Celsius, față de nivelurile preindustriale.

Departe de a se modera, unii experți afirmă că ritmul încălzirii pare să se accelereze. Serviciul meteorologic și climatic al Franței a prezentat un scenariu distopic. A afirmat că, până în 2050, valurile de căldură ar putea fi de cinci ori mai frecvente

Într-un centru de expoziții imens din Bordeaux, unde mii de persoane evacuate și-au găsit adăpost duminică, acel viitor sosise deja. Cu toate acestea, Céline Lartigue, în vârstă de 51 de ani, asistentă socială, a trebuit să se întoarcă în trecutul îndepărtat al Europei. Asta pentru a descrie cenușa și cerul portocaliu pe care le-a văzut în timp ce fugea din casa sa din suburbia St.-Médard-en-Jalles. Acolo sunt fabricile produc combustibilul pentru rachetele nucleare ale Franței. „Era ca la Pompei”, a spus ea.