De ce aliații Ucrainei nu se mai tem de amenințările nucleare ale Rusiei

La summitul NATO desfășurat în această săptămână în Turcia, liderii Alianței au susținut ferm intensificarea atacurilor ucrainene asupra unor obiective aflate adânc în interiorul Rusiei, în special asupra infrastructurii energetice. Scopul acestor operațiuni este de a transfera costurile războiului către populația rusă și de a pune presiune asupra Kremlinului pentru a înceta invazia.

Într-o singură noapte, Ucraina a lansat peste 400 de drone asupra teritoriului rus, un nivel al atacurilor care, în urmă cu doar câțiva ani, ar fi fost considerat extrem de periculos din perspectiva riscului unei escaladări nucleare, scrie Vox.

La începutul războiului, avertismentele repetate ale Kremlinului privind depășirea „liniilor roșii” și posibilitatea utilizării armelor nucleare au influențat semnificativ politica Statelor Unite și a aliaților occidentali. Din acest motiv, Washingtonul a refuzat inițial instituirea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei și a ezitat să livreze armament cu rază lungă de acțiune, precum sistemele HIMARS, rachetele ATACMS sau avioanele F-16. Chiar și după livrarea acestor echipamente, utilizarea lor a fost limitată exclusiv la teritoriul ucrainean.

Temerile privind o escaladare nucleară s-au diminuat considerabil

În prezent, situația este diferită. Numeroasele amenințări nucleare lansate de Rusia de-a lungul conflictului și lipsa unor acțiuni concrete au diminuat credibilitatea acestor avertismente. Potrivit unor oficiali occidentali citați de Financial Times, frecvența acestor declarații le-a redus semnificativ efectul de intimidare. Atacurile ucrainene asupra teritoriului rus s-au intensificat constant și vizează nu doar obiective militare și industriale, ci și orașe precum Moscova. În același timp, Statele Unite oferă informații de intelligence care facilitează aceste operațiuni.

În Crimeea, anexată de Rusia în 2014, atacurile asupra podurilor și căilor ferate au provocat penurii de alimente și combustibil. Pe front, ofensiva rusă a încetinit, iar în lunile aprilie și mai armata rusă a pierdut aproximativ 1.000 de kilometri pătrați de teritoriu.

Deși Rusia continuă să bombardeze orașele ucrainene cu rachete și drone, temerile privind o escaladare nucleară s-au diminuat considerabil.

Analista Maria Snegovaya, de la Center for Strategic and International Studies, consideră că riscul escaladării nucleare a fost supraestimat încă din timpul administrației Biden. Ea amintește că, deși mulți avertizau că atacurile ucrainene în interiorul Rusiei vor provoca o reacție nucleară, în prezent Ucraina lovește inclusiv ținte aflate la peste 2.500 de kilometri în interiorul Rusiei, fără ca Moscova să escaladeze conflictul în acest mod.

De ce Rusia nu a folosit arme nucleare

Există mai multe explicații pentru faptul că Moscova nu și-a pus în aplicare amenințările.

Prima ține de riscurile directe pentru propria populație. Explozia unei arme nucleare în apropierea granițelor Rusiei ar putea produce contaminare radioactivă inclusiv pe teritoriul rus. Experiența dezastrului de la Cernobîl rămâne încă prezentă, unele regiuni din vestul Rusiei confruntându-se și astăzi cu niveluri ridicate de radiații.

O altă explicație este modul gradual în care Occidentul și Ucraina au crescut nivelul sprijinului militar. Potrivit expertului James Acton, fiecare nouă categorie de armament a fost livrată în etape, evitând un salt brusc care ar fi putut fi perceput de Kremlin drept o provocare majoră.

Această strategie a permis creșterea constantă a capacităților Ucrainei fără a genera reacția nucleară de care se temeau multe guverne occidentale.

Mai există și problema eficienței militare a armelor nucleare tactice. Pe actualul front din Ucraina, unde luptele sunt purtate în mare parte cu drone, există puține ținte care ar justifica utilizarea unui astfel de armament. O explozie nucleară ar contamina inclusiv teritorii pe care Rusia intenționează să le controleze în viitor.

Încă din 2023, oficiali ruși apreciau că o lovitură nucleară limitată nu ar aduce avantaje militare semnificative.

Cât de mare rămâne pericolul

Totuși, posibilitatea utilizării armelor nucleare nu poate fi exclusă complet. Un scenariu luat în calcul este acela în care Rusia ar amenința sau chiar ar folosi o armă nucleară asupra unui oraș ucrainean pentru a forța Kievul să accepte cedarea teritoriilor revendicate de Moscova.

O astfel de decizie ar reprezenta însă un risc fără precedent. În toamna anului 2022, serviciile americane de informații estimau că probabilitatea utilizării armelor nucleare de către Rusia ajunsese la aproximativ 50%, în contextul avansului rapid al trupelor ucrainene spre Crimeea.

Statele Unite, Marea Britanie și Franța au transmis atunci Moscovei că orice utilizare a armelor nucleare va primi un răspuns militar convențional. În paralel, președintele chinez Xi Jinping l-a avertizat pe Vladimir Putin că utilizarea armelor nucleare ar determina China să își retragă sprijinul acordat Rusiei.

Există încă o „linie roșie”?

Nu toți experții consideră că pericolul a dispărut. George Beebe, director pentru strategie la Quincy Institute, avertizează că Occidentul ar putea deveni excesiv de încrezător și ar putea concluziona greșit că Rusia nu mai are nicio limită pe care este dispusă să o apere.

Acesta atrage atenția că atacurile asupra bombardierelor strategice și asupra radarelor de avertizare timpurie afectează direct componente esențiale ale sistemului nuclear rus și cresc riscul unei reacții. În plus, Crimeea continuă să ocupe un loc central în strategia și legitimitatea politică a lui Vladimir Putin. Dacă peninsula ar fi amenințată direct cu recucerirea, Kremlinul ar putea lua în calcul măsuri extreme.

În Rusia continuă să existe și voci influente care solicită utilizarea armelor nucleare. Analistul Serghei Karaganov susține că refuzul de a folosi acest tip de armament reprezintă o greșeală strategică și propune o escaladare graduală, pornind de la teste nucleare și continuând cu atacuri asupra unor obiective militare europene.

Ce înseamnă toate acestea pentru viitor

În prezent, Vladimir Putin pare convins că poate continua războiul și că avantajul numeric al armatei ruse va eroda treptat capacitatea de rezistență a Ucrainei. Atât timp cât Kremlinul consideră că situația rămâne sub control, probabilitatea recurgerii la arme nucleare rămâne redusă.

Totuși, dacă evoluția războiului s-ar deteriora semnificativ sau dacă stabilitatea regimului de la Moscova ar fi amenințată, acest calcul s-ar putea modifica.

Unii experți apreciază chiar că riscul cel mai probabil pe termen scurt nu este un atac nuclear, ci o confruntare convențională directă între Rusia și state membre NATO, în special în regiunea baltică sau în Polonia. Războiul din Ucraina ridică și întrebări fundamentale privind rolul armelor nucleare în secolul XXI. Conflictul reprezintă primul război convențional de mare intensitate purtat de o putere nucleară în ultimele decenii, fără ca aceasta să recurgă la arsenalul său atomic, deși a formulat în repetate rânduri amenințări în acest sens.

Experții apreciază că armele nucleare continuă să joace un rol important de descurajare, împiedicând intervenția directă a NATO și limitând confruntarea dintre marile puteri. În același timp, experiența războiului sugerează că simpla deținere a unui arsenal nuclear nu garantează posibilitatea de a constrânge adversarii sau de a opri atacurile convenționale.