Putin spune că salvarea regimului de la Kiev „nu face parte din planurile noastre”

Vladimir Putin a ales din nou platoul televiziunii de stat pentru a transmite, duminică, un mesaj fără echivoc despre direcția războiului din Ucraina. Răspunsul liderului de la Kremlin la cea mai recentă propunere venită de la Kiev — o încetare reciprocă a atacurilor pe distanță lungă — a fost un refuz clar, motivat prin avantajul militar pe care Rusia spune că îl are pe acest front. Declarațiile vin la doar câteva zile după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a scris o scrisoare deschisă, propunându-i o întâlnire față în față. Invitația a fost respinsă, la rândul ei, de Putin.

Vladimir Putin respinge propunerea Ucrainei de încetare a atacurilor pe distanță lungă

În interviul televizat, Vladimir Putin a anunțat că Ucraina a propus o încetare reciprocă a atacurilor pe lungă distanță, ca pas către pace. Moscova consideră, însă, propunerea un simplu mijloc de reducere a presiunii asupra forțelor Kievului de-a lungul liniei de front de 1.250 km.

„Este clar de ce se face această propunere, deoarece contraatacurile noastre adânc în teritoriul ucrainean sunt mult mai puternice, au un impact mai mare și sunt, sincer, mai distructive”, a spus Putin, adăugând: „Salvarea regimului de la Kiev nu face parte din planurile noastre”. Scrisoarea deschisă prin care Zelenski propusese o întâlnire față în față a fost, de asemenea, respinsă.

Ucraina e ținta declarată: „eliberarea completă a Donbasului și a Novorossiei”

Vladimir Putin a afirmat că atacurile Ucrainei au scopul de a distrage atenția forțelor ruse de la obiectivele principale. Acestea sunt „eliberarea completă a Donbasului și a Novorossiei”, cu referire la regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson.

Liderul rus a insistat, ca de obicei, ca Kievul să renunțe la pozițiile rămase în Donețk drept condiție esențială a oricărui acord de pace. La șapte luni de la invazia din 2022, Rusia a anexat cele patru regiuni, pe care le controlează însă doar parțial.

Rusia recunoaște penuriile de combustibil, dar mizează pe apărarea aeriană

Mai devreme aceeași zi, la o întâlnire de la Kremlin, Vladimir Putin a recunoscut că atacurile ucrainene cu drone au provocat penurii de combustibil în diverse regiuni ale Rusiei, asigurând totuși că situația e gestionată.

„Prima sarcină este să intensificăm rapid și semnificativ producția acelor sisteme de apărare aeriană de care e cea mai mare nevoie”, a spus el, susținând că aceste atacuri „nu afectează absolut deloc” situația de pe linia frontului.

Criza de combustibil, cu detalii concrete

Crimeea a declarat „situație de urgență” vineri (26 iunie), din cauza penuriilor de combustibil și a întreruperilor de curent, potrivit The Guardian.

Cel puțin 17 regiuni rusești au impus restricții obligatorii la vânzarea de benzină și motorină.

Rusia analizează interzicerea totală a exportului de motorină.

Rezervele de combustibil ale Rusiei au scăzut cu ~4% față de anul trecut, recunoaște chiar Putin. „Încă sunt cozi la benzinării și nu mereu e disponibilă cota potrivită de benzină” , o reccunoaștere neobișnuit de sinceră pentru oficialul rus.

Context militar mai larg, din aceleași zile

Ucraina a lovit, în noaptea de 27/28 iunie, rafinăria Slavyansk din Krasnodar (un mort, un rănit din cauza resturilor de dronă) și o rafinărie din regiunea Yaroslavl, la ~700 km de frontieră.

Anterior, pe 16 și 18 iunie, Ucraina a lovit de două ori rafinăria din Moscova.

Rusia a lansat rachete balistice asupra Kievului în noaptea de 28 iunie, rănind cel puțin două persoane.

Ucraina a recucerit, în mai, aproximativ100 km² mai mult teritoriu decât a pierdut, adică peste 600 km² recuperați de la începutul lui 2026, potrivit comandantului-șef Oleksandr Sîrski.

Zelenski a aprobat, pe 25 iunie, o operațiune de 40 de zile a serviciilor de securitate ucrainene, menită să „forțeze” Rusia spre încheierea războiului.

Diplomație suspendată și Lukașenko, un posibil mediator

Putin a declarat că Rusia se așteaptă la reluarea eforturilor diplomatice americane, inclusiv o nouă vizită la Moscova a emisarilor Steve Witkoff și Jared Kushner, după rezolvarea „fazei fierbinți” a conflictului american-israelian cu Iranul. El a confirmat, în linia comentariilor lui Marco Rubio, că niciun acord formal nu a fost semnat la Anchorage: „Nimeni nu a semnat nimic, dar am discutat anumite posibilități”. Liderul rus a sugerat, de asemenea, că președintele belarus Alexandr Lukașenko — cu care a purtat două zile de discuții recent — ar putea contribui la negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina.

O propunere pentru tine, cititorule

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!