România, o societate care își limitează singură dezvoltarea. Cum îi exclude sistemul de educație pe elevii care învață ce înseamnă „nu am”

În România anului 2026, pentru mii de copii și adolescenți din medii defavorizate, sărăcia de acasă le încheie drumul către liceu sau facultate. Mulți dintre cei care au terminat clasa a VIII-a, de exemplu, chiar dacă au susținut Evaluarea Națională și visează la o profesie, nu-și permit costul continuării studiilor.

Datele Ministerului Educației arată că la Evaluarea Națională din acest an s-au înscris peste 148.000 de absolvenți de gimnaziu. Raportat la cei 162.616 elevi aflați în evidențe la începutul anului școlar, aproximativ 14.600 de copii nu au ajuns nici măcar la examen. Ceea ce înseamnă că aproximativ 9% din generație a spus „absent” la probele din 22 și 24 iunie. Motivele pot fi diverse, precum abandonul școlar, corigențele numeroase, situațiile familiale dificile sau lipsa resurselor necesare pentru a merge mai departe.

Lipsa banilor, lipsa de viitor?

Dar nici dintre cei care au participat la Evaluarea Națională nu vor ajunge mai apoi cu toții la liceu. Căci situația financiară nu-i ajută să aibă bani pentru transport, internat, haine, rechizite și toate cheltuielile necesare pentru educație. 

De ani întregi România se află printre statele europene cu cele mai mari probleme în ceea ce privește părăsirea timpurie a studiilor. Potrivit datelor Eurostat, rata abandonului școlar timpuriu a ajuns la 16,8% în 2024. În timp ce media Uniunii Europene a fost de 9,4%. 

De asemenea, majoritatea statelor europene au reușit să reducă fenomenul abandonului școlar în ultimul deceniu. Dar România a bătut pasul pe loc. De exemplu, în 2013, rata era de 17% în țara noastră, iar datele recente nu sunt cu mult diferite. 

Educația poate deveni o cheltuială imposibilă

Este binecunoscut faptul că educația până la clasa a XII-a este gratuită la școlile de stat. Dar, în același timp, se știe foarte bine că părinții cheltuie foarte mulți bani pentru a-și susține copiii la studii.

Potrivit celui mai recent studiu legat de costurile educației, realizat de organizația Salvați Copiii în 2025, pentru 98% dintre familiile intervievate, educația presupune costuri care trebuie acoperite din veniturile proprii. Pe lista de cumpărături se regăsesc în primul rând rechizitele, caiete, penare și alte materiale, care costă în medie aproximativ 612 lei pe an. Se adaugă pe listă manualele auxiliare și culegerile, care ajung la un cost mediu de 465 de lei pe an. Echipamentul pentru orele de sport costă și el în jur de 414 lei. Uniformele, acolo unde sunt obligatorii, valorează în medie 731 lei. 

Transportul către școală, pentru elevii care fac naveta, este evaluat la aproape 1.300 de lei anual. Pachetul sau masa zilnică pentru copil înseamnă încă 1.448 de lei pe an. În plus, aproape jumătate dintre părinți spun că au contribuit și la cumpărarea unor produse folosite în comun la școală, cum ar fi markerele și hârtia pentru imprimantă. 

Toate cheltuielile fac ca un an de școală să coste, în medie, 9.818 lei pentru un copil. Iar suma crește odată cu vârsta elevului. Suma medie ajunge la 10.781 de lei în gimnaziu și la 12.119 lei în liceu.

Școala de după școală

O altă cheltuială este reprezentată de meditații. Conform studiului mai sus menționat, mulți părinți le consideră necesare pentru ca elevii să țină pasul cu școala. Aproape jumătate dintre familii plătesc meditații, iar în cazul elevilor de gimnaziu și liceu procentul ajunge la aproape două treimi. Costul mediu al meditațiilor depășește 6.200 de lei pe an. Iar un copil face, de regulă, pregătire la două materii, cel mai des la matematica, la limba română sau la limbile străine. 

Studiul arată că, în momentul în care într-o familie apar și cheltuielile pentru meditații, costul total al educației urcă la aproximativ 14.600 de lei pe an pentru un singur copil. Față de 2021, costul a crescut cu aproape 45%. Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate tocmai la meditații și programe de tip after-school. 

Pentru familiile cu venituri reduse, astfel de sume sunt greu de imaginat și imposibil de suportat. „Sunt familii care trebuie să aleagă între plata utilităților și investiția în educația copiilor. Iar această alegere nu ar trebui să existe într-o societate care își dorește un viitor sănătos. În aceste familii, veniturile lunare sunt adesea mici, instabile, insuficiente pentru a acoperi nevoile de bază. În acest context, orice cost legat de educație, transport, cazare, mâncare, rechizite, îmbrăcăminte, devine o presiune constantă”, explică Roberto Pătrășcoiu, director Habitat for Humanity România, în cadrul unui interviu pentru News Edge.

Când elevul dispare din catalog

Abandonul școlar este adesea asociat cu momentul în care un copil nu mai ajunge la lecții. Dar realitatea este mult mai complexă. „Ceea ce ne doare cel mai mult este că abandonul școlar nu începe, de fapt, în momentul în care copilul nu mai vine la școală. El începe mult mai devreme”, spune Roberto Pătrășcoiu.

Uneori, poate totul începe cu foamea. Alteori cu lipsa unei perechi de încălțăminte potrivite, cu rușinea de a nu avea rechizite sau cu imposibilitatea de a plăti transportul până la școală. „Începe atunci când părinții sunt atât de apăsați de grija zilei de mâine, încât educația ajunge să pară un lux”, a adăugat directorul național Habitat for Humanity România.

Trecerea de la gimnaziu la liceu, un moment critic

Trecerea de la gimnaziu la liceu este un moment vulnerabil pentru mulți copii din familii cu venituri reduse. Mai ales când vorbim despre cei proveniți din mediul rural, acolo unde liceul este la zeci de kilometri distanță. 

„Momentul trecerii la liceu reprezintă unul dintre cele mai fragile praguri din viața lor. Ce este și mai dureros este că acești copii înțeleg foarte devreme inegalitatea. Ei văd colegi care merg mai departe fără griji, în timp ce ei trebuie să își calculeze fiecare drum cu autobuzul sau fiecare caiet cumpărat. În timp, această diferență produce nu doar abandon școlar, ci și pierderea încrederii în propriile șanse”, afirmă Roberto Pătrășcoiu.

Teama

Echipa Habitat for Humanity România întâlnește frecvent copii care obțin rezultate bune la învățătură, sunt admiși la licee performante, dar nu au posibilitatea financiară să urmeze cursurile. „Am întâlnit copii care au fost admiși la licee bune și care au plâns nu de bucurie, ci de teamă. Teamă că părinții nu vor putea să îi țină la școală. Teamă că vor fi nevoiți să abandoneze și să muncească”, a continuat el.

Iar consecințele renunțării la școală la 14 sau 15 ani se văd ani întregi după aceea. „În foarte multe cazuri, abandonul școlar înseamnă începutul unui cerc al vulnerabilității din care este extrem de greu să mai ieși”, explică Roberto Pătrășcoiu. Fără studii, șansele de a găsi un loc de muncă stabil și bine plătit scad foarte mult. Mulți tineri acceptă joburi sezoniere, prost remunerate și fără perspective de dezvoltare profesională.

Însă efectele nu sunt doar economice. „Un copil care abandonează școala pierde relațiile cu colegii, sprijinul profesorilor, sentimentul că are un traseu și un loc în lume”, a punctat directorul Habitat for Humanity România. El este de părere că, în timp, apare o altă rană, mai puțin vizibilă, anume pierderea încrederii în sine.

Ce înseamnă „nu am”?

Din experiența activităților Habitat for Humanity România, Roberto Pătrășcoiu și-a dat seama că sărăcia afectează felul în care copiii se văd pe ei înșiși. „Un copil care crește în lipsuri învață foarte devreme ce înseamnă «nu am». Nu am haine ca ceilalți. Nu am rechizite. Nu am bani pentru excursii sau activități”, subliniază el.

În timp, lipsa resurselor poate fi interpretată de copil ca o formă de excludere. „Pe măsură ce dificultățile se acumulează, apare și riscul de auto-limitare. Copilul începe să creadă că nu are sens să viseze mai departe sau că oricum nu va reuși. Este important să spunem că acești copii au și o reziliență extraordinară. Mulți dezvoltă foarte devreme responsabilitate și dorința de a reuși. Cu sprijinul potrivit, un profesor care îi încurajează, o bursă, un mentor sau o comunitate care îi vede, încrederea lor în sine poate fi reconstruită”, a mai spus Roberto Pătrășcoiu.

Cum intervine Habitat for Humanity

Deși este cunoscută mai ales pentru construirea de locuințe, ajutorul Habitat for Humanity România, un acoperiș sigur deasupra capului, înseamnă mult mai mult de atât. Pentru mulți copii, condițiile de acasă influențează direct șansele de a merge la școală și de a-și continua studiile.

Pentru echipa organizației, educația și condițiile de locuire sunt strâns legate. „Un copil nu poate învăța bine atunci când locuiește într-o casă nesigură, supraaglomerată, fără căldură, fără spațiu pentru teme sau fără condiții minime de trai”, a declarat Roberto Pătrășcoiu. 

Prin proiectele realizate, organizația încearcă să ofere familiilor și un mediu în care copiii să poată învăța și să își construiască un viitor. „Credem că abandonul școlar și excluziunea socială nu pot fi combătute izolat, pentru că ele sunt legate de sărăcie, locuire precară, lipsa accesului la servicii și vulnerabilitate socială”, a punctat directorul organizației.

Povestea lui Robert

Dintre toate cazurile întâlnite de-a lungul anilor, multe la număr, Roberto Pătrășcoiu spune că o poveste impresionantă care i-a rămas în minte este cea a lui Robert, un băiat de lângă Ploiești. L-a cunoscut în 2016 și avea aproape 11 ani. Urma să se mute împreună cu familia într-o locuință construită cu ajutorul Habitat for Humanity.

Întrebat ce îl face cel mai fericit, copilul nu a vorbit despre casă. A vorbit despre fotbal și despre faptul că, în sfârșit, își va putea invita prietenii să se joace în curtea lui. Au trecut zece ani de atunci. Iar în urmă cu câteva luni, Robert l-a sunat pe directorul Habitat. Nu mai era copilul de atunci, era student la Facultatea de Construcții din București. Venise să se înscrie ca voluntar într-un proiect al organizației și să ajute la construirea unor case pentru alte familii vulnerabile.

„Probabil că, fără puterea unui acoperiș decent, aceasta ar fi fost o poveste cu un alt final. Una în care, poate, Robert ar fi abandonat școala și, cu siguranță, visul de a merge la facultate s-ar fi frânt foarte devreme”, a explicat Roberto Pătrășcoiu.

Ce pierde România

Atunci când un copil renunță la școală, este și o pierdere pentru societate. România pierde viitori profesori, ingineri, medici, antreprenori. Pierde competențe, productivitate și oportunități de dezvoltare. „Dar cel mai dureros aspect rămâne pierderea speranței”, spune Roberto Pătrășcoiu. „Atunci când un copil ajunge să creadă că școala nu mai este pentru el, că visurile lui nu contează sau că viitorul este deja decis de sărăcie, pierdem ceva esențial ca societate”, a adăugat el.

„România pierde și încredere în propriul viitor atunci când acceptă ca educația să devină un privilegiu și nu un drept al tuturor copiilor. O societate în care șansele unui copil sunt dictate de venitul familiei sau de locul în care s-a născut este o societate care își limitează singură dezvoltarea. Cred că unul dintre cele mai nedrepte lucruri este faptul că, de multe ori, copiii care abandonează școala sunt judecați înainte de a fi înțeleși. Oamenii tind să creadă că au renunțat pentru că nu au vrut să învețe. În realitate, în spatele fiecărei renunțări există aproape întotdeauna sărăcie, lipsuri sau absența unui sprijin care ar fi putut schimba totul”, a conchis Roberto Pătrășcoiu.

În fiecare vară, după ce se încheie festivitățile și se închid cataloagele, pentru cei mai mulți elevi începe o pauză între doi ani de școală sau între un ciclu de învățământ și altul. Pentru alții, foarte mulți la număr, este sfârșitul educației. Nu pentru că nu au capacitatea sau dorința de a învăța, ci pentru că sărăcia îi oprește. Iar fiecare copil care renunță la școală înseamnă un destin neîmplinit și o pierdere pentru societate.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!