Vaccinarea ovinelor în masă ar putea îngropa industria românească a cărnii, avertizează abatoarele

Vaccinarea ovinelor a devenit, practic peste noapte, cea mai fierbinte dispută din zootehnia românească. Pe de o parte, autoritățile veterinare încearcă să stopeze răspândirea pestei micilor rumegătoare, apărută recent într-o exploatație din județul Mureș. Pe de altă parte, industria de abatorizare și procesare a laptelui trage un semnal de alarmă de proporții. O vaccinare în masă, spun reprezentanții sectorului, ar putea îngropa definitiv un sector economic pentru care Uniunea Europeană reprezintă aproape întreaga piață de desfacere.

Sunt în joc restricții de export de până la trei ani

În prezent, exportul de ovine și caprine vii din România către statele membre ale Uniunii Europene este interzis din cauza focarelor de pestă a micilor rumegătoare. Comisia Europeană a extins recent restricțiile și pentru exporturile către state terțe, până la 31 decembrie 2026, după apariția unui focar în județul Mureș.

Reprezentanții industriei avertizează că vaccinarea ovinelor la scară largă ar putea agrava considerabil situația. Asta pentru că s-ar extinde restricțiile și asupra exporturilor de carne. Practic, o soluție sanitară ar putea deveni un dezastru economic.

„Chestiunea este foarte importantă și urgentă, întrucât poate muri întregul sector dacă se ajunge la vaccinare. Vaccinarea implică până la trei ani de restricții totale la exportul către Uniunea Europeană de carne neprocesată termic. Pentru abatoarele românești, peste 90% din piață este reprezentată de Uniunea Europeană”, avertizează Valentin Șoneriu, proprietarul Grupului CarmOlimp, citat de news.ro.

Șoneriu propune o soluție de mijloc. „Trebuie găsită o variantă echitabilă prin care să izolăm și să vaccinăm doar fermele în care există focare, evitând vaccinarea în masă.” În lipsa acestei abordări țintite, spune el, consecințele ar fi grave pentru întregul lanț economic: „România va continua să exporte doar animale vii către state terțe, unde acestea vor fi abatorizate, procesate și valorificate economic. Practic, alte state vor pune valoare adăugată pe resursa României și vor putea exporta ulterior produsele finite inclusiv pe piața europeană, în timp ce sectorul românesc de abatorizare va pierde cea mai mare parte a pieței sale.”

Antreprenorul salută totuși deschiderea autorităților. „Președintele autorității Alexandru Bociu, precum și viceprim-ministrul [Barna Tanczos] au înțeles pe deplin gravitatea situației și au demonstrat deschidere totală pentru identificarea unor soluții.” Șoneriu anunță și un pas concret pentru apărarea sectorului: „Intenționăm să constituim o organizație care să reprezinte și să apere drepturile acestor oameni.”

Abatoarele: „Este imposibil de admis vaccinarea totală”

Opoziția față de vaccinarea ovinelor generalizată nu vine doar din partea unui singur actor din industrie. Mihaela Gagea, director general al Grupului Gagea, respinge la rândul ei varianta vaccinării la nivel național: „Este imposibil de admis vaccinarea totală. Pentru această industrie trebuie gândită și implementată o strategie pe termen mediu și lung. Nu mai putem lăsa pe oricine să ia decizii, să ne supunem acestora și să distrugem un sector care ar putea susține o industrie uriașă în jurul său.”

Poziția este împărtășită și de Ibrahim El Khalil, managerul companiei Maria Trading, care avertizează asupra riscului ca abatoarele românești să fie scoase efectiv din piață: „Putem să agreăm cu toții că nu putem accepta niciodată vaccinarea întregii țări. Ar însemna că nu mai putem beneficia de 90% din piața noastră și, implicit, că un sector întreg, cu rate, angajați etc., moare, fiind aruncat efectiv la gunoi.”

Cifrele care susțin aceste avertismente sunt semnificative: România deține aproximativ 20% din efectivul de ovine al Uniunii Europene, iar abatoarele românești sacrifică anual aproximativ un milion de animale. Peste 90% din carnea rezultată este exportată pe piața europeană. Această dependență de piața unică transformă orice barieră comercială într-o amenințare existențială pentru sector.

Reprezentanții industriei de procesare atrag atenția că efectele vaccinării ovinelor nu s-ar limita la carne. Potrivit acestora, laptele provenit de la animale vaccinate nu ar putea fi utilizat pe piața europeană, ceea ce ar obliga procesatorii să importe materie primă și ar afecta întreaga industrie a lactatelor. E un efect de domino care ar depăși cu mult granițele fermelor de ovine.

Oierii reclamă pierderi de 128 de milioane de euro

Dincolo de vocile abatoarelor și procesatorilor, crescătorii de ovine și caprine trag propriul semnal de alarmă. Federația Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS a solicitat, joi, ANSVSA să arate ce demersuri urgente a întreprins și ce calendar de acțiuni are în vedere pentru gestionarea pestei micilor rumegătoare, pentru a evita amânarea dialogului cu autoritățile europene până în toamnă. Asta mai ales pentru că activitatea Comisiei Europene este redusă, în august, din cauza concediilor de odihnă.

Oierii avertizează că prelungirea restricțiilor sanitare veterinare și menținerea blocajului exporturilor vor conduce la agravarea pierderilor economice, care se ridică deja la 128 de milioane de euro pentru crescătorii de ovine și caprine din România. Suma arată dimensiunea reală a crizei, dincolo de disputele privind strategia de vaccinare.

ANSVSA a anunțat, pe 8 iulie, instituirea carantinei interne de 30 de zile la ovine și caprine, pentru izolarea și combaterea pestei micilor rumegătoare. Autoritatea a informat operatorii din sectorul zootehnic că au fost aprobate măsuri stricte de urgență pe întreg teritoriul României, pe fondul prezenței virusului PMR la ovinele dintr-o exploatație din județul Mureș, dar și al focarelor de Pestă Porcină Africană (PPA).

Scopul acestor măsuri, potrivit ANSVSA, este izolarea rapidă a căilor de răspândire a virusului, în condițiile în care acesta își pierde contagiozitatea în termen de 21 de zile. Acest detaliu tehnic alimentează, de altfel, și argumentul industriei pentru o strategie țintită, pe focare, în locul vaccinării generalizate.