UE și criza din Orientul Mijlociu. Rezumatul reacțiilor oficiale

Atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, soldate cu moartea ayatollahului Ali Khamenei, au declanșat reacții prudente în majoritatea capitalelor europene. Liderii Uniunii Europene (UE) au condamnat în principal represaliile Teheranului, dar au evitat să critice direct Washingtonul.

Un singur lider european a condamnat explicit operațiunea militară americană și israeliană. În paralel, oficialii europeni au vorbit despre o posibilă „tranziție” în Iran și despre nevoia unei soluții diplomatice. Miniștrii de externe ai UE s-au reunit într-o sesiune de urgență dedicată crizei din Orientul Mijlociu.

Reacții ferme împotriva Iranului

Mai multe state au condamnat direct atacurile de represalii ale Iranului asupra Israelului și țărilor din Golf. Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Malta, Olanda și Suedia au criticat ferm acțiunile Teheranului. Liderii acestor țări au cerut oprirea atacurilor și protejarea civililor. Finlanda a vorbit despre atacuri „nejustificate și nediscriminatorii”.

Țările baltice au mers mai departe. Letonia și Lituania au salutat moartea lui Khamenei și au vorbit despre o oportunitate pentru poporul iranian. Estonia a cerut menținerea presiunii prin sancțiuni și a subliniat că Iranul nu trebuie să obțină arme nucleare.

Apeluri la diplomație și dezamorsare din partea UE

Franța, Germania, Irlanda, Slovenia și Croația au pus accent pe nevoia de calm și reluare a dialogului. Președintele francez Emmanuel Macron a condamnat răspunsul „disproporționat” al Iranului, dar a avertizat că escaladarea are „consecințe grave” pentru pacea internațională. Franța, Germania și Marea Britanie, au precizat că nu au fost implicate în atacuri.

Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat asupra riscului unui conflict prelungit. Irlanda a transmis că Iranul „nu trebuie să fie lăsat niciodată să achiziționeze arme nucleare”, și că acest obiectiv poate să fie atins doar prin negocieri.

Poziția României. Grupul statelor prudente în declarații

Italia și Grecia au evitat pozițiile tranșante. Italia s-a concentrat pe măsuri operative și pe discuții cu statele din Golf. Grecia a pus accent pe siguranța cetățenilor și pe controlul programelor nucleare iraniene. Ungaria a anunțat creșterea nivelului de alertă antiteroristă. Slovacia și Polonia au vorbit despre protejarea propriilor cetățeni din regiune.

În România, președintele Nicușor Dan s-a concentrat pe siguranța cetățenilor români, dar ministrul de externe Toiu Oana a declarat că moartea lui Khameini „reprezintă un punct de cotitură”.  Ea a atras atenția asupra acțiunilor brutale ale regimului iranian împotriva propriilor cetățeni și sprijinul acordat campaniei militare a Rusiei.

„România este în deplină siguranță și nu se află sub niciun fel de amenințare directă. Chiar dacă actualul context regional de securitate din Orientul Mijlociu s-a degradat semnificativ, țara noastră este în afara oricărui pericol. Instituțiile statului român responsabile de politică externă și securitate monitorizează evoluția situației și iau toate măsurile care se impun în astfel de circumstanțe”, a mai declarat, Președintele Nicușor Dan, pe pagina sa de Facebook.

Spania, singura condamnare directă

Prim-ministrul Pedro Sánchez a fost singurul lider din UE care a condamnat explicit atacul Statelor Unite și a Israelului asupra Iranului. „Respingem acțiunea militară unilaterală a Statelor Unite și a Israelului”, a declarat acesta. El a condamnat și represaliile iraniene și a avertizat: „Nu ne putem permite un alt război prelungit și devastator în Orientul Mijlociu”. Poziția Madridului a contrastat cu abordarea mai rezervată a majorității capitalelor europene, conform Politico. 

Modul de gestionare a relației tensionate cu Iranul este foarte variat la nivelul Uniunii Europene. Reacțiile față de Teheran variază de la condamnări vehemente la solicitări punctuale de schimbare a regimului. Totuși, țările membre au o miză comună: găsirea unui echilibru pentru a păstra alianțele strategice, fără să declanșeze un conflict regional de proporții.