Reacția liderului american a alimentat temerile privind prelungirea războiului și continuarea blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
Piețele au reacționat imediat. Prețul petrolului a crescut luni cu aproximativ 4 dolari pe baril înainte de o ușoară corecție, pe fondul îngrijorărilor legate de transportul petrolului și gazelor naturale lichefiate prin Golf.
Trump respinge propunerea Iranului
La doar câteva ore după ce Iranul a transmis răspunsul său oficial, Donald Trump a publicat un mesaj dur pe platforma Truth Social.
„Nu-mi place – TOTAL INACCEPTABIL”, a scris liderul american, fără alte explicații.
Oferta americană urmărea oprirea luptelor și reluarea negocierilor privind programul nuclear iranian și securitatea regională.
În schimb, Teheranul a condiționat orice acord de mai multe cerințe majore:
- încetarea războiului în toate zonele de conflict;
- ridicarea blocadei navale americane;
- eliminarea sancțiunilor economice;
- reluarea exporturilor petroliere iraniene;
- garanții că SUA nu vor mai ataca Iranul;
- despăgubiri pentru pagubele provocate de război.
Iranul a insistat și asupra recunoașterii suveranității sale asupra Strâmtorii Ormuz. Punct strategic prin care tranzita înainte de conflict aproape 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate ale lumii.
Strâmtoarea Hormuz rămâne aproape blocată
Blocajul din Ormuz continuă să afecteze transportul maritim internațional. Datele furnizate de companiile de monitorizare Kpler și LSEG arată că traficul petrolier prin zonă este mult redus față de perioada de dinaintea războiului.
Mai multe petroliere au traversat recent regiunea cu sistemele de localizare dezactivate, pentru a evita eventuale atacuri iraniene.
În ultimele zile au fost raportate și incidente sporadice în apropierea strâmtorii, ceea ce ridică semne de întrebare privind stabilitatea armistițiului fragil care a redus intensitatea conflictului de la începutul lunii aprilie.
Piețele și consumatorii resimt deja efectele
Creșterea prețului petrolului începe să producă efecte economice vizibile, inclusiv în Statele Unite, unde costurile carburanților au crescut semnificativ.
Contextul este sensibil pentru administrația Trump, în condițiile în care alegerile legislative se apropie, iar sondajele arată că războiul este tot mai nepopular în rândul alegătorilor americani.
În paralel, Washingtonul întâmpină dificultăți în obținerea sprijinului internațional pentru o eventuală operațiune navală în Golf. Mai mulți aliați NATO au refuzat să participe la misiuni pentru redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz fără un acord internațional clar și fără o soluție diplomatică mai amplă.
China intră în centrul negocierilor
Criza iraniană va fi unul dintre subiectele importante ale discuțiilor dintre Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping, programate la Beijing.
Washingtonul speră că Beijingul își va folosi influența economică și diplomatică asupra Teheranului pentru a împinge Iranul către un compromis.
De partea cealaltă, Iranul transmite că vede China drept un posibil contrabalans strategic în fața presiunii americane.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat că Beijingul „cunoaște foarte bine consecințele acțiunilor ilegale și intimidante ale SUA asupra păcii și securității regionale”.
Netanyahu: „Războiul nu s-a terminat”
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că operațiunile împotriva Iranului nu sunt încheiate.
Liderul israelian a afirmat că mai există „multe lucruri de făcut”, inclusiv eliminarea stocurilor de uraniu îmbogățit și destructurarea infrastructurii nucleare iraniene.
Declarațiile sale sugerează că perspectiva unei soluții rapide rămâne redusă. În timp ce piețele internaționale și statele dependente de energia din Golf urmăresc cu atenție evoluțiile din regiune, relatează Reuters.
