Potrivit informațiilor publicate de Politico și Reuters, noua reglementare a administrației de la Washington a intrat în vigoare marți dimineață, iar Serviciul Vamal și de Protecție a Frontierelor din SUA (CBP) a confirmat aplicarea unei taxe suplimentare de 10% pentru mărfurile care nu beneficiază de scutiri specifice.
Inițial, Donald Trump anunțase vineri introducerea unui tarif global de 10%, pentru ca ulterior să sugereze că acesta ar putea fi crescut la 15%. În cele din urmă, majorarea nu a fost pusă în aplicare.
Contextul juridic și reacția Casei Albe
Decizia vine pe fondul hotărârii Curții Supreme a SUA, care a respins taxele impuse anterior pe motiv că acestea nu respectau cadrul legal privind situațiile de urgență. Ca reacție, Trump a anunțat o nouă taxă temporară de 10%, justificat prin alte prevederi legislative.
Noile măsuri sunt aplicate pentru o perioadă de 150 de zile, în baza secțiunii 122 din Legea comerțului din 1974. Această dispoziție îi permite președintelui să introducă temporar taxe pentru a corecta dezechilibre majore ale balanței de plăți. Casa Albă a argumentat că SUA se confruntă cu un deficit comercial anual de aproximativ 1.200 de miliarde de dolari, un deficit de cont curent de 4% din PIB și o deteriorare a poziției externe nete.
În paralel, administrația americană ar putea utiliza și alte instrumente legislative, precum secțiunea 232 din Legea privind extinderea comerțului din 1962, pentru a introduce taxe suplimentare pe anumite sectoare strategice.
UE și Marea Britanie evită o nouă escaladare
Pentru companiile britanice, menținerea taxei de 10% înseamnă continuitate. Exporturile Regatului Unit erau deja supuse uneia similare, la care se adăugau cele aplicate în regimul națiunii celei mai favorizate (MFN). De asemenea, produsele din Uniunea Europeană vor rămâne, cel puțin pentru moment, la același nivel de 10%, în locul pragului de 15% care fusese vehiculat anterior.
Într-o notificare oficială, CBP a precizat că, în afara produselor exceptate, toate importurile vor fi supuse unei taxe ad valorem suplimentare de 10%.
Totuși, tensiunile transatlantice persistă. Parlamentul European a decis luni să suspende procesul de ratificare a acordului comercial UE-SUA, pe fondul îngrijorărilor că noile prevederi ar putea încălca spiritul înțelegerii încheiate anul trecut.
„Incertitudinea continuă”
Guvernul britanic a transmis că ministrul Comerțului, Peter Kyle, a discutat în weekend cu reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, subliniind impactul negativ al instabilității asupra mediului de afaceri și necesitatea respectării acordului bilateral încheiat în luna mai. Acel acord redusese taxele sectoriale pentru oțel, aluminiu, automobile și industria aerospațială.
Noile taxe vor afecta exporturile care nu sunt acoperite de Acordul de Prosperitate Economică (EPD).
Duncan Edwards, CEO al BritishAmerican Business, a ridicat semne de întrebare privind viitorul măsurilor după expirarea celor 150 de zile: „Congresul va trebui să decidă dacă politicile comerciale promise în campanie vor fi transformate în lege. Având în vedere majoritățile fragile din ambele camere, este dificil de anticipat un rezultat clar.” Concluzia sa: companiile ar trebui să se pregătească pentru o perioadă prelungită de incertitudine.
Confuzie pe piețe și lipsă de claritate
Anunțul administrației americane nu a oferit explicații privind motivul pentru care a fost menținut nivelul de 10%, în loc de 15%. Potrivit unor informații citate de Financial Times, o eventuală majorare ar putea avea loc ulterior, însă această variantă nu a fost confirmată oficial.
Deutsche Bank a sugerat că discursul anual al președintelui privind starea națiunii ar putea aduce clarificări suplimentare. Analiștii băncii estimează totuși că, per ansamblu, rata efectivă a taxelor ar putea scădea în cursul anului, iar perioada post-decizie a Curții Supreme ar putea fi mai puțin restrictivă decât cea anterioară.
În plan bursier, reacția inițială a fost una de prudență: piețele europene au deschis în scădere, pe fondul incertitudinii comerciale, însă ulterior indicele STOXX 600 și-a stabilizat evoluția.
Rămâne, de asemenea, neclar modul în care vor fi gestionate eventualele rambursări pentru taxele anulate de Curtea Supremă, care variau între 10% și 50%.
Presiuni suplimentare și reacții internaționale
Luni, Donald Trump a avertizat statele partenere să nu se retragă din acordurile comerciale existente, sugerând că ar putea aplica taxe semnificativ mai mari în baza altor instrumente legislative.
Japonia a solicitat Washingtonului să asigure un tratament cel puțin la fel de favorabil ca în acordurile deja în vigoare. Uniunea Europeană, Marea Britanie și Taiwan au transmis, la rândul lor, că preferă menținerea angajamentelor existente.
Carsten Brzeski, director macro global la ING, a subliniat că limita de 150 de zile nu garantează stabilitate: administrația ar putea prelungi succesiv măsurile, menținând astfel presiunea asupra mediului de afaceri.
Între timp, China a cerut eliminarea taxelor unilaterale și și-a exprimat disponibilitatea pentru reluarea negocierilor comerciale cu SUA.
Deși nivelul de 10% este mai redus decât cel anticipat, climatul general rămâne tensionat. Pentru companiile implicate în lanțuri globale de aprovizionare, problema nu este doar procentul tarifar, ci lipsa de predictibilitate, un factor care poate influența investițiile, costurile și planurile de extindere pe termen mediu, scrie Digi24.ro.
