Traficul de cocaină explodează în Europa. Prețuri mai mici, puritate mai mare, controale depășite

Traficul de cocaină nu mai este, de mult, o problemă marginală pentru Europa. Continentul a devenit, potrivit ONU, noua „destinație principală” a acestui drog la nivel mondial. De pe o bază navală irlandeză, situată pe insula Haulbowline, lângă Cork, ofițerii scrutează zilnic o întindere uriașă a Atlanticului, într-o încercare descrisă chiar de ei ca fiind similară cu „a pune acul în carul cu fân”. Ancheta Financial Times developează, cu date concrete, o realitate incomodă: pe măsură ce porturile europene își întăresc securitatea, bandele de traficanți găsesc rute noi, mai greu de detectat, iar cantitatea de cocaină care ajunge pe piața europeană continuă să crească.

Marea, linia frontului unui război greu de câștigat

Comandantul flotei marine a Irlandei, citat sub anonimat de Financial Times, rezumă dificultatea misiunii sale: din cele opt nave disponibile ale țării, doar „maximum trei și, de obicei, două” pot fi desfășurate simultan pe mare. Motivele sunt simple: lipsa de personal, reparațiile constante și faptul că două dintre nave nu fac față apelor agitate ale Atlanticului. „Păzim un milion de kilometri pătrați”, spune el. „Ca să fiu oriunde confortabil, am nevoie de cel puțin 12 nave.”

Rezultatul acestei subfinanțări cronice este vizibil în cifre. Între 2019 și 2025, numărul echipajelor irlandeze a scăzut constant, din cauza problemelor de recrutare și retenție a personalului. Un fost comandant descrie situația fără menajamente: „Și porțile [pentru cocaină în Irlanda] s-au deschis… Irlanda a devenit o zonă mai puțin dezvoltată.” Consecințele se resimt direct pe teren: consumul de cocaină din Irlanda a depășit semnificativ media europeană, iar numărul persoanelor care primesc tratament pentru dependență a crescut cu 336% din 2017.

Situația nu este exclusiv irlandeză. Ofițerul operațional al flotei estimează că forțele de ordine din întreaga Europă prind „poate 10%” din cocaina transportată către continent. Este o cifră care spune totul despre amploarea reală a traficului de cocaină: pentru fiecare kilogram confiscat, alte nouă ajung, cel mai probabil, pe străzile orașelor europene.

Cifre care arată explozia pieței europene a cocainei

Amploarea fenomenului este confirmată de date oficiale greu de contestat. Producția de cocaină din America Latină s-a cvadruplat în ultimul deceniu, rețelele criminale din Columbia, Peru și Bolivia folosind rutele comerciale globale pentru a transporta cantități uriașe de drog către Europa. În plus, tot mai multă cocaină ajunge pe continent din Brazilia, tranzitând Africa de Vest.

Potrivit agenției UE pentru droguri, în Europa este disponibilă astăzi mai multă cocaină decât în anii 1980 — perioada considerată, până acum, apogeul consumului. Doar anul trecut, reziduurile de cocaină din apele uzate ale orașelor europene au crescut cu peste o cincime. Prețurile pe stradă au scăzut cu 18% între 2014 și 2024, în timp ce puritatea produsului vândut a crescut cu 44% în aceeași perioad. E o combinație care face traficul de cocaină extrem de profitabil și, în același timp, extrem de periculos pentru consumatori.

Valoarea pieței europene a cocainei a fost estimată, în 2021, la 11,6 miliarde de euro. Michael O’Sullivan, fost șef al Centrului de Analiză și Operațiuni Maritime – Narcotice, consideră că cifra reală se apropie astăzi de 15 miliarde de euro. Julien Garsany, șeful biroului de la Bruxelles al agenției ONU pentru droguri, confirmă schimbarea de profil a consumatorului. „A pătruns cu adevărat în toate grupele de vârstă și în toate straturile societății.” Garsany avertizează, în special, asupra consumului tot mai frecvent în rândul adolescenților, al căror creier „nu este încă dezvoltat”, ceea ce creează, spune el, „o cale puternică spre dependență”.

Porturile se închid, dar Atlanticul rămâne deschis

Autoritățile din marile porturi europene au obținut, totuși, rezultate notabile în ultimii ani. Belgia a confiscat, în 2023, o cantitate record de 118 tone de cocaină doar la Anvers, iar din 2019 numărul capturilor de pe continentul european l-a depășit pe cel din America. Investițiile în scanere mobile au permis autorităților belgiene să radiografieze acum 15-17% din containerele considerate cu risc ridicat, față de doar 5% în 2023.

Kristian Vanderwaeren, șeful vămilor din Belgia, confirmă o „scădere extraordinară” a capturilor din marile porturi în ultimii trei ani: doar 5,4 tone confiscate la Anvers în primele șase luni din acest an, cu 68% mai puțin față de perioada similară a anului trecut. Robert Fay, șeful unității de trafic de droguri de la Europol, confirmă tendința: „Cu siguranță a existat o schimbare, în sensul că nu mai există atât de multe transporturi uriașe și masive de cocaină.”

Dar succesul din porturi are un preț ascuns. Pe măsură ce securitatea portuară crește, traficanții se mută spre debarcări sofisticate în plin ocean, folosind bărci de pescuit, nave-mamă comerciale care descarcă pe nave-fiice mai mici, semisubmersibile și chiar containere scufundate, echipate cu temporizator, care eliberează drogul la suprafață după un anumit interval. Jürgen Ebner, șeful interimar al Europol, numește acest fenomen „efectul de pat de apă”: presiunea aplicată într-o zonă împinge pur și simplu problema în altă parte.

Tehnologia traficanților versus resursele autorităților

Traficanții folosesc astăzi un arsenal tehnologic impresionant pentru a evita capturarea. Ei utilizează comunicații criptate, bărci rapide puternice, submersibile fără echipaj și falsificarea GPS-ului, prin care navele își ascund locația reală. Robert Fay de la Europol identifică zona din jurul Insulelor Azore și Canare drept un punct-cheie pentru transporturile de cocaină, transformând Portugalia și Spania în porți principale de intrare pe continent. „Este o porțiune destul de mare a Atlanticului”, spune el. „Așa că trebuie să știi cu adevărat unde să cauți.”

Loviturile date rețelelor și marii bani ai crimei organizate

Nu toate veștile sunt negative pentru autorități. În 2021, Europol a decriptat aplicația Sky ECC, folosită intens de rețelele de trafic de cocaină. S-a obținut un volum uriaș de mesaje care au dus la sute de arestări folosite și astăzi în anchete. Annelies Verlinden, ministrul justiției din Belgia, explică impactul. „Înainte de Sky ECC, trebuia să atacăm micii infractori din rețea și apoi să încercăm să avansăm în lanț până la marii gangsteri, dar acum aveam o perspectivă asupra modului în care aceștia comunicau între liderii bandelor.”

Extrădările liderilor „Super Cartel”-ului, grup care furniza, la apogeu, o treime din cocaina Europei, au marcat un moment important. Olandezul Ridouan Taghi și italianul Raffaele Imperiale au fost extrădați din Dubai și închiși în 2024. Irlandezul Daniel Kinahan a fost capturat în aprilie, aflându-se acum în așteptarea extrădării. Totuși, „efectul de pat de apă” persistă. Jos Leijdekkers, cel mai căutat traficant olandez, se ascunde acum în Sierra Leone. E o țară considerată de Europol un nou punct fierbinte pentru transbordările de droguri.

Laurent Laniel, analist la agenția UE pentru droguri, explică logica economică din spatele acestei rezistențe: „marjele de profit explodează” pe măsură ce drogul călătorește din America Latină spre Europa, permițând o multiplicare a investiției inițiale cu 1.000%. Cei mai mari bani sunt făcuți de intermediarii care organizează logistica. Se știe, „comerțul funcționează ca un ceas de nisip”, spune Laniel, cu mulți producători la vârf, mulți consumatori la bază și un număr restrâns de logisticieni la mijloc, care câștigă cel mai mult.

Ce lipsește din răspunsul european la valul de cocaină

Cocaina este responsabilă acum pentru peste un sfert din decesele legate de droguri din Europa. Aproximativ 9% dintre consumatori declară că au folosit drogul chiar la locul de muncă, potrivit unui sondaj din 2024 al Agenției Europene pentru Droguri. Julien Garsany identifică, totuși, o lipsă structurală în strategia europeană. „Elementul care lipsește în eforturile antidrog ale Uniunii Europene este, de fapt, tratarea cererii.” Concentrarea exclusivă pe ofertă, avertizează el, echivalează cu un „război împotriva drogurilor” clasic. E o abordare care, istoric, nu a rezolvat nimic.

Irlanda încearcă să compenseze lipsa de resurse navale prin tehnologie. Colaborează cu firma Ubotica pentru monitorizare prin satelit bazată pe inteligență artificială, capabilă să detecteze anomalii în modelele de trafic maritim, și analizează folosirea unor aeronave pilotate de la distanță, cu rază de acțiune mai mare decât navele. Totuși, Eugene Ryan, fost comandant irlandez implicat activ în cooperarea europeană antidrog, rămâne sceptic, descriind Irlanda drept „o gaură” în apărarea Europei împotriva traficului de cocaină. „Din păcate, pierdem bătălia.”

O misiune foarte mare

Irlanda are sarcina de a patrula o porțiune din Atlantic de peste zece ori mai mare decât propriul teritoriu continental, cu resurse mult sub necesarul real. Un fost comandant superior irlandez avertizează direct: „Dacă nu ai o prezență fizică care să asigure controlul maritim, pur și simplu ai lăsat ușile larg deschise.” Chiar și atunci când forțele de ordine localizează un transport, urmăririle pe mare rămân extrem de periculoase — doi ofițeri ai Gărzii Civile spaniole au murit anul acesta, iar un oficial portughez anul trecut, în coliziuni legate de operațiuni antidrog.

Paulo Gomes da Silva, analist șef la centrul maritim de narcotice din Lisabona, confirmă amploarea problemei: centrul a confiscat anul trecut o cantitate record de 92 de tone de cocaină, dar se estimează că alte 700 de tone au scăpat — o creștere de peste 40% față de 2024. „Principala problemă este cum îi oprim?”, întreabă da Silva, subliniind riscurile uriașe ale intervențiilor pe mare, chiar și atunci când resursele sunt suficiente.