Trei discursuri într-o singură zi și avertismentul unui medic: „Democrația americană moare în fața noastră”

Profesorul de medicină Robert B. Shpiner avertizează că retorica politică privind adversarii și contestarea sistemului electoral pot avea consecințe profunde asupra încrederii în instituțiile democratice.

Un medic compară evoluția democrației cu un pacient aflat în stare critică

Robert B. Shpiner este profesor de medicină și specialist în pneumologie și terapie intensivă la David Geffen School of Medicine din cadrul UCLA. În analiza sa, el folosește experiența de peste 40 de ani din secțiile de terapie intensivă pentru a explica ceea ce consideră a fi degradarea treptată a democrației americane. Autorul face diferența dintre cauza și mecanismul unui deces. În opinia sa, ziua în care au fost rostite cele trei discursuri reprezintă doar mecanismul. Cauza ar fi un proces politic început cu mult timp în urmă și care, susține el, nu a fost niciodată oprit.

Primul discurs: amenințarea ar veni din interior

Potrivit articolului din The Guardian, primul discurs a fost susținut de secretarul de stat al SUA în fața reprezentanților a peste 60 de state. Acesta a afirmat că arhitectura internațională creată pentru combaterea terorismului ar trebui reorientată împotriva extremismului de stânga din interiorul Occidentului. Oficialul a descris fenomenul drept „o revoltă a celor mai răi împotriva celor mai buni” și a făcut legături cu Iranul și Cuba, fără a prezenta dovezi publice. Autorul articolului consideră că un alt element îngrijorător este atacul la adresa jurnaliștilor și centrelor de analiză. Despre care s-a sugerat că ar împărtăși obiectivele adversarilor politici.

Stephen Miller și comparația cu un „cancer”

Al doilea discurs, susținut de adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, ocupă partea centrală a analizei. Potrivit autorului, Miller a descris ceea ce a numit „terorismul politic de stânga” drept „un cancer fatal al civilizației”. El a susținut că ideologia stângii conduce inevitabil către regimuri represive și a lansat o serie de atacuri la adresa protestatarilor antifa, inclusiv referiri la aspectul lor fizic și la modul în care se îmbracă. Totodată, Miller a afirmat că plângerile privind încălcarea drepturilor acestor persoane „trebuie să cadă pe urechi surde” și a îndemnat guvernele să acționeze fără ezitare împotriva celor pe care i-a numit „dușmani ai civilizației”. În discurs au fost enumerate șase direcții de acțiune: perturbarea activităților, identificarea, retragerea finanțării, excluderea din sistemul bancar, arestarea și urmărirea penală.

Autorul evocă lecțiile istoriei

În opinia profesorului Robert B. Shpiner, utilizarea termenului „cancer” pentru a descrie un grup de cetățeni are o încărcătură istorică extrem de periculoasă. El amintește că regimul nazist a folosit un limbaj medical pentru a justifica persecutarea și exterminarea unor categorii de oameni, prezentându-i drept tumori sau agenți patogeni care trebuie eliminați pentru „vindecarea” societății. Autorul face referire și la istoricul Robert Jay Lifton, care a descris această abordare drept o „viziune biomedicală” asupra exterminării.

O istorie personală care îi influențează perspectiva

Profesorul povestește că familia sa a părăsit Rusia în 1917 și Germania în 1933. La acea vreme, spune el, mulți considerau că plecarea este o reacție exagerată. Privind retrospectiv, autorul susține că acele decizii s-au dovedit justificate și afirmă că discursurile rostite recent i-au trezit aceleași temeri.

Donald Trump și încrederea în alegeri

Ultimul discurs analizat este cel al președintelui Donald Trump. Potrivit articolului din The Guardian, Trump a afirmat că sistemul electoral american este imposibil de apărat, a susținut că o putere străină deține informații despre aproximativ 220 de milioane de alegători și a acuzat votul prin corespondență de fraudă sistematică. De asemenea, președintele și-a acuzat propriile servicii de informații că ascund adevărul. Și a declarat că singurul motiv pentru care Congresul s-ar opune proiectului său de reformă electorală ar fi intenția de a favoriza fraudele. În opinia autorului, o astfel de logică transformă orice rezultat electoral într-o confirmare a acuzațiilor. Dacă legea este adoptată și alegerile sunt câștigate, reforma este prezentată drept un succes. Dacă legea nu este adoptată și rezultatul este nefavorabil, explicația devine că sistemul a fost fraudat.

Reacția publică a ignorat, spune autorul, partea cea mai gravă

Robert B. Shpiner susține că atenția presei s-a concentrat aproape exclusiv asupra declarațiilor președintelui Donald Trump. Între timp, discursurile rostite anterior în aceeași zi, în special cel referitor la descrierea adversarilor politici ca fiind un „cancer”, au primit o atenție mult mai redusă. Autorul compară această reacție cu o eroare medicală de triaj, în care medicii tratează pacientul care pare cel mai grav afectat și îl ignoră pe cel care pierde sânge în tăcere.

Un avertisment, nu un verdict definitiv

Profesorul încheie articolul spunând că instituțiile americane continuă să funcționeze. Instanțele sunt deschise, autoritățile electorale își desfășoară activitatea, iar alegerile generale sunt programate conform calendarului. Totuși, el avertizează că adevărata întrebare va fi dacă alegătorii vor accepta rezultatul unui scrutin. Pe care liderul statului l-a descris în repetate rânduri drept compromis înainte ca votul să aibă loc.

Autorul afirmă că, în cariera sa medicală, a declarat de multe ori decesul unor pacienți, dar a văzut și cazuri în care ritmul cardiac a revenit atunci când echipele medicale au refuzat să renunțe. În opinia sa, același lucru s-ar putea întâmpla și în cazul democrației americane, însă doar dacă instituțiile și cetățenii vor continua să lupte pentru ea.