Experimentul unui profesor român: studenții care au folosit metode interactive bazate pe AI au reținut cu 57% mai multe informații

„Mă interesează să înțeleg ce funcționează cu adevărat, nu doar să validăm un trend. În educația adulților, informația disponibilă nu este suficientă. Contează cum este procesată, cum este discutată și cum este aplicată. Inteligența artificială poate deveni un instrument valoros atunci când nu oferă scurtături, ci îi ajută pe studenți să gândească mai clar, să își testeze ipotezele și să ajungă singuri la răspunsuri mai bune”, spune Bogdan Suchar.

Metode clasice și interactive, comparate în același experiment

Experimentul face parte din cercetarea doctorală „Strategii de Management și Leadership pentru îmbunătățirea performanței în educația adulților”. Bogdan Suchar a comparat metode tradiționale cu metode bazate pe interacțiune, feedback și inteligență artificială. Studenții au folosit asistenți conversaționali configurați special pentru activități educaționale și exerciții aplicate.

Rezultatele preliminare indică diferențe relevante între cele două abordări analizate. La verificarea ulterioară, grupul interactiv a obținut un scor mediu de 12,4 puncte. Studenții care au urmat metoda clasică au obținut un scor mediu de 7,9 puncte. Diferența indică o retenție a informațiilor cu aproximativ 57% mai mare pentru grupul asistat de AI.

Performanța imediată a crescut cu aproape 40%

Diferențe importante au apărut și imediat după încheierea activității educaționale. Grupul care a folosit metode moderne a obținut un scor mediu de 12,4 puncte. Grupul care a urmat metoda tradițională a înregistrat un scor mediu de 8,9 puncte. Rezultatele indică o creștere de aproape 40% a performanței imediate.

Experimentul a analizat și modul în care participanții au perceput experiența de învățare. Studenții din grupul interactiv au evaluat utilitatea procesului cu 6,21 puncte din 7. În cazul metodei clasice, scorul mediu a fost de 5,87 puncte din 7.

Nivelul general de satisfacție a fost, de asemenea, mai ridicat în grupul interactiv. Acesta a obținut un scor mediu de 6,56 puncte din 7. Grupul tradițional a înregistrat un scor mediu de 6,33 puncte din 7.

Universitățile pregătesc reguli pentru utilizarea AI

Inteligența artificială este o temă tot mai prezentă în universități. Raportul UNESCO – Survey on AI in Higher Education din 2025 confirmă această tendință. Aproape două treimi dintre instituțiile universitare au elaborat sau dezvoltă politici pentru folosirea AI în educație.

Discuția nu mai privește posibilitatea utilizării inteligenței artificiale în universități. Accentul se mută asupra integrării sale fără diminuarea rolului profesorului. Tehnologia trebuie să susțină procesul de învățare, nu să înlocuiască relația educațională.

Un AI care nu oferă răspunsuri, ci pune întrebări

Asistenții conversaționali din experiment nu au fost construiți pentru a rezolva temele studenților. Ei nu generează automat răspunsuri complete și nu validează rapid fiecare idee. Asistenții au fost configurați prin instrucțiuni pedagogice personalizate și funcționează asemenea unor mentori educaționali.

Asistentul pune întrebări de clarificare, rafinare și testare a ipotezelor. Studentul explică de ce a ales o variantă și ce alternative a analizat. De asemenea, arată cum ar valida o ipoteză sau adapta soluția la schimbarea datelor.

Procesul de învățare este construit sub forma unui dialog iterativ. Studentul își prezintă ideea de afaceri, modelul de business sau strategia. Asistentul oferă întrebări și feedback până la obținerea unei variante mai coerente și argumentate. Scopul nu este obținerea rapidă a unui răspuns. Activitatea urmărește dezvoltarea gândirii critice și a capacității de aplicare. Studentul trebuie să argumenteze, să compare alternative și să își revizuiască ipotezele.

Asistenți specializați în strategie, marketing și management

Asistentul a fost specializat în domenii precum strategia, marketingul și managementul. Configurația sa respectă reguli pedagogice clare. Instrumentul nu rezolvă proiectele studenților și nu înlocuiește procesul individual de analiză. Asistentul oferă feedback formativ și evită speculațiile când informațiile sunt insuficiente. În același timp, încurajează argumentarea și verificarea ideilor. Astfel, tehnologia sprijină învățarea fără să preia responsabilitatea studentului.

Unele scenarii educaționale au inclus și mecanisme de tip joc. Studenții au interacționat cu asistentul în timp real. Răspunsurile au generat puncte afișate într-un clasament vizibil colegilor. Această dinamică a crescut atenția, implicarea și participarea în timpul activității. Competiția a susținut interacțiunea, fără să înlocuiască obiectivele educaționale. Accentul a rămas pe aplicarea conceptelor și argumentarea răspunsurilor.

Învățarea poate continua după seminar

O concluzie importantă privește extinderea învățării dincolo de sala de curs. Studenții pot continua dialogul cu asistentul după seminar. Ei își pot testa ideile și pot rafina modele de business. De asemenea, pot solicita feedback asupra strategiilor și pot aprofunda conceptele discutate. Tehnologia oferă astfel continuitate procesului educațional. Studentul poate reveni asupra informațiilor în propriul ritm.

O analiză publicată în British Journal of Educational Technology în 2024 confirmă efectele pozitive ale gamification. Acestea includ rezultate academice mai bune, participare activă și creșterea calității învățării. Educația digitală continuă însă să întâmpine probleme privind retenția și finalizarea cursurilor. Studiile despre platforme precum Coursera sau Udemy arată rate reduse de finalizare. Mai puțin de 15% dintre cursanți încheie cursurile începute. Datele arată că simplul acces la informație nu asigură o învățare eficientă.

AI poate susține profesorul, fără să îl înlocuiască

„Cred că viitorul educației nu înseamnă profesori înlocuiți de inteligența artificială, ci profesori care folosesc inteligența artificială pentru a construi conversații mai bune cu studenții. Rolul profesorului rămâne extrem de important, însă tehnologia poate prelungi procesul de învățare dincolo de orele petrecute în sala de curs.

Nu mă interesează ca studenții să primească răspunsuri mai repede. Mă interesează să învețe să pună întrebări mai bune, să își argumenteze ideile, să își testeze ipotezele și să gândească critic. Dacă inteligența artificială îi ajută să facă acest lucru, atunci ea devine un instrument educațional valoros, nu un înlocuitor al profesorului”, afirmă Bogdan Suchar.

Rezultatele complete vor fi incluse în teza doctorală a lui Bogdan Suchar. Acestea vor susține și viitoare publicații științifice despre inteligența artificială în învățământul superior. Cercetarea va analiza și rolul metodelor interactive în îmbunătățirea performanței educaționale.