Spitalele se confruntă cu o problemă tot mai mare. Epuizarea angajaților pune presiune pe întregul sistem

Datele recente arată că riscul de burnout crește într-un ritm accelerat. Aproape o treime dintre angajații din sănătate se află într-o zonă de risc. Fenomenul nu afectează doar cadrele medicale. El poate avea consecințe directe asupra întregului sistem.

Oboseala nu mai este o situație izolată

În ultimii ani, presiunea asupra personalului medical a devenit constantă. Gărzile lungi, volumul ridicat de muncă și lipsa perioadelor reale de recuperare au început să își lase amprenta.

Dacă în perioada pandemiei aproximativ 19% dintre angajații din sistemul public de sănătate erau în risc de epuizare profesională, procentul a ajuns aproape de 32%. Datele sugerează că fenomenul nu mai reprezintă un episod temporar. Situația pare să devină una structurală.

Medicii de gardă, printre cei mai afectați

Una dintre cele mai vulnerabile categorii este reprezentată de medicii care efectuează gărzi. Potrivit analizelor, aproape nouă din zece medici de gardă se află într-o zonă de risc asociată burnoutului. O parte dintre aceștia sunt în categoria de risc ridicat, în timp ce alții prezintă un nivel moderat de vulnerabilitate.

Programul prelungit și numărul mare de ore petrecute în spital sunt considerate factori importanți. În multe situații, perioadele de lucru pot depăși limitele considerate normale pentru un ritm sustenabil. Datele indică și o tendință îngrijorătoare în rândul generațiilor mai tinere.

Angajații aflați la început de carieră par să fie mai expuși efectelor epuizării profesionale comparativ cu cei cu experiență mai mare. Specialiștii consideră că adaptarea la ritmul intens de lucru și presiunea responsabilităților pot contribui la această situație.

Riscul pentru spitale nu se oprește la burnout

Epuizarea profesională nu afectează doar starea de bine a personalului. Există și efecte indirecte asupra funcționării sistemului medical. Cercetările arată o legătură între calitatea vieții profesionale și intenția de a părăsi sistemul. Aproximativ 32% dintre angajați iau în calcul plecarea din sistemul sanitar. Alți aproape 27% sunt încă nehotărâți.

În total, aproape 60% dintre angajați se află într-o zonă care poate genera schimbări importante pe piața muncii din sănătate. Printre măsurile discutate se află revizuirea salarizării, actualizarea modului de calcul pentru sporuri și creșterea plății gărzilor.

De asemenea, sunt propuse programe de prevenire a burnoutului și măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru.

Specialiștii avertizează însă că problema nu mai poate fi privită exclusiv ca una individuală. Semnalele venite din spitale arată că este nevoie de intervenții la nivelul întregului sistem.

Impactul burnoutului nu se vede doar în starea emoțională a angajaților. Există și efecte care pot apărea pe termen lung în activitatea spitalelor. Epuizarea profesională poate duce la creșterea absenteismului, la scăderea motivației și la dificultăți în menținerea personalului medical. În plus, fluctuația angajaților poate genera presiune suplimentară asupra colegilor rămași în sistem. Specialiștii atrag atenția că menținerea unui mediu de lucru echilibrat nu influențează doar bunăstarea personalului, ci și stabilitatea serviciilor medicale oferite pacienților.