Stres, insomnie și anxietate. Cum ne îmbolnăvesc e-mailurile nepoliticoase de la colegii de muncă

Stres, insomnie și anxietate. Cum ne îmbolnăvesc e-mailurile nepoliticoase de la colegii de muncă
Imagine E-mail (sursă foto: ctrl.com)
Mesajele reci, seci sau formulate într-un ton pasiv-agresiv pot avea efecte serioase asupra sănătății mentale și asupra relațiilor dintre colegi, avertizează mai mulți specialiști în psihologia muncii. Experții vorbesc despre un fenomen tot mai prezent în mediul profesional modern, anume „impolitețea prin e-mail”.

Este vorba despre acele mesaje percepute ca ostile, ironice, lipsite de respect sau excesiv de dure, chiar dacă nu conțin neapărat insulte directe. În multe cazuri, formulările scurte și impersonale sunt suficiente pentru a crea tensiuni și disconfort între colegi.

Potrivit mai multor studii recente, aproximativ o treime dintre angajați spun că primesc zilnic cel puțin un e-mail pe care îl consideră agresiv sau nepoliticos. Fenomenul a devenit mai vizibil în ultimii ani. Adică odată cu extinderea muncii remote și a comunicării aproape exclusive prin platforme digitale, e-mail sau aplicații interne de chat.

Mail-urile pot duce la epuizare psihică

Specialiștii explică faptul că impactul unor astfel de mesaje nu este doar emoțional sau de moment. Persoanele care sunt expuse frecvent la comunicare tensionată la locul de muncă ajung să resimtă niveluri mai ridicate de stres, anxietate și epuizare psihică.

În unele situații, efectele se reflectă inclusiv asupra sănătății fizice. Cercetările citate de experți arată că angajații afectați de acest tip de comunicare pot avea probleme cu somnul, dureri de cap, dificultăți de concentrare sau o stare permanentă de iritare și oboseală.

Psihologii spun că un e-mail perceput drept agresiv poate avea uneori un impact mai puternic decât o replică spusă direct într-o conversație. Mesajul rămâne scris și poate fi recitit de mai multe ori. Astfel, persoana care îl primește ajunge să reanalizeze constant formulările și tonul. Ceea ce amplifică stresul și așa-numita „ruminație mentală”, adică tendința de a relua obsesiv în minte o situație neplăcută.

Mai multe studii arată că angajații expuși constant la astfel de interacțiuni sunt mai predispuși să lipsească de la serviciu. Ei pot ajunge să se detașeze emoțional de locul de muncă sau chiar să ia în calcul demisia.

Comunicarea online și defectele sale

Experții subliniază că mediul digital favorizează frecvent interpretările greșite. În comunicarea online lipsesc expresiile faciale, limbajul corpului și tonul vocii. Acestea sunt elemente esențiale în conversațiile obișnuite. Din acest motiv, răspunsurile foarte scurte sau formulate sec pot părea mai dure decât intenționa expeditorul.

Expresii aparent banale precum „conform ultimului meu e-mail”, „așa cum am menționat deja” sau răspunsurile extrem de scurte sunt deseori percepute ca unele pasiv-agresive, mai ales în perioade tensionate sau în echipe unde există deja conflicte.

Fenomenul apare mai des în companiile în care angajații sunt suprasolicitați, lucrează sub presiune constantă sau au termene limită foarte stricte. În astfel de medii, oamenii tind să răspundă mai rapid, mai rece și mai puțin atent la modul în care sunt percepuți de ceilalți.

Tensiuni mici, conflicte mari

Profesorii și cercetătorii citați de publicația britanică The Guardian spun că munca remote a accentuat problema. În lipsa interacțiunilor directe din birou, colegii au mai puține ocazii să clarifice neînțelegerile sau să își explice intențiile într-un mod natural.

De asemenea, comunicarea exclusiv digitală poate crea senzația de distanță și izolare între colegi. Iar tensiunile mici se pot transforma mai ușor în conflicte mai mari.

Specialiștii recomandă ca discuțiile sensibile sau situațiile tensionate să fie mutate din e-mail în conversații directe. Ele pot fi ținute prin apeluri telefonice sau prin întâlniri față în față. O discuție scurtă poate preveni adesea conflicte care se amplifică prin schimburi lungi de mesaje.

Ce pot face managerii?

Experții în resurse umane spun că și managerii au un rol important în reducerea fenomenului. Ei sunt încurajați să stabilească reguli clare privind comunicarea internă, tonul mesajelor și folosirea e-mailului în afara programului de lucru.

Tot mai multe companii încearcă în prezent să introducă politici legate de „igiena digitală”. Este vorba despre regulile referitoare la modul în care angajații comunică online, timpul de răspuns sau echilibrul dintre viața profesională și cea personală.

Specialiștii avertizează că lipsa de politețe în comunicarea profesională nu afectează doar productivitatea unei echipe. Poate avea efecte și asupra încrederii dintre colegi, atmosfera din companie și starea generală de bine a angajaților. În timp, un mediu de lucru tensionat poate duce la scăderea motivației, la conflicte interne și la creșterea fluctuației de personal.

0 comentarii Comentarii