Exclusiv. Sezonul estival din 2026 va avea un început „sumbru”. Corina Martin: „Turistul român plătește pentru problemele sistemului de pe litoral”

Controalele de pe litoral de la începutul primăverii au vizat în special modul în care sunt utilizate plajele și respectarea normelor de mediu. În urma verificărilor, autoritățile au descoperit mai multe nereguli, de la țevi care deversau direct în mare, la fose septice îngropate în nisip sau amplasate ilegal, dar și diverse construcții realizate fără autorizații. Scopul controalelor este combaterea poluării și readucerea activităților de pe plajă în ilegalitate. 

Corina Martin, secretar general al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) spune, în cadrul unui interviu pentru News Edge, că, dincolo de controale și videoclipuri pe social media, problema este una mult mai profundă. Ea declară faptul că, deși autoritățile au prezentat acțiunile din ultimele săptămâni drept controale extinse, situația stă diferit. „Nu aș putea să spun că sunt controale. Este, în sfârșit, o vizită pe plajă pe care doamna ministru nu a făcut-o până acum, în ciuda invitațiilor noastre repetate de aproape cinci luni”, spune specialista.

Potrivit declarațiilor sale, operatorii din turism au încercat încă din toamna trecută, din 2025, să deschidă discuțiile cu echipa de la minister pe tema plajelor. „Niciun operator de plajă nu a avut ocazia să spună realitatea doamnei ministru, deși noi am invitat-o chiar din octombrie”, spune Corina Martin. 

Plaje la licitație

În fiecare an, punctează Corina Martin, patronatele din turism trag același semnal de alarmă. Ei vorbesc public despre licitațiile pentru plaje care sunt organizate prea târziu, iar sezonul începe cu întârzieri și improvizații. „În fiecare an spunem același lucru: nu faceți licitațiile târziu, în primăvară, să nu ajungem iarăși să înceapă sezonul și plajele să nu fie pregătite. Și, cu toate acestea, acest lucru se întâmplă anual, nu ne ascultă nimeni”, subliniază secretarul general FPIOR. 

Licitațiile pentru sectoarele de plajă sunt organizate de Administrația Națională Apele Române, instituție aflată în subordinea Ministerul Mediului. Instituția administrează domeniul public al statului, inclusiv plajele Mării Negre din România. Oficialii instituției împart litoralul în loturi, în sectoare de plajă. Apoi le scot la licitație pentru perioade de până la 10 ani. Operatori economici, hotelieri, firme de turism sau antreprenori locali, depun oferte financiare. Iar câștigătorul este, de regulă, cel care oferă cel mai mare preț anual de închiriere. În teorie, contractul le oferă dreptul de a administra sectorul respectiv, de a amplasa șezlonguri, umbrele sau beach baruri și de a oferi servicii turiștilor, în limitele legii.

Problema apare însă în practică. Prețurile de pornire au crescut semnificativ în ultimii ani și au ajuns, în unele zone foarte căutate, precum Mamaia sau Năvodari, la zeci sau chiar sute de mii de euro pe sezon pentru un singur sector, în funcție de suprafață și poziționare. „Prețurile au crescut din nou la închiriere. Și cine plătește? Turistul român, bineînțeles. Adică fix pe cine vrem noi să ajutăm, cui vrem să-i oferim o experiență plăcută pentru a nu mai pleca în alte țări”, a adăugat secretarul general FPIOR.

Plajele și lipsa de reglementări urbanistice

Dincolo de lipsa de dialog, de controale, și de licitații întârziate, miza este una profundă și problemele nu țin de ieri, de azi. „De 20 de ani, situația plajelor este fix aceeași. Ministerul Mediului închiriază plajele, dar de fapt închiriază nisip gol”, afirmă Corina Martin.

Problema centrală invocată de oamenii din industrie este chiar lipsa planurilor urbanistice zonale (PUZ) pentru plaje. „De 20 de ani nu există PUZ-uri pe aceste plaje, pe care trebuiau să le facă autoritățile locale sau Apele Române. Așa spune legea”, adaugă specialista. Fără documentele necesare, operatorii nu pot funcționa în mod legal. „Dacă cineva câștigă o licitație, nu va putea amplasa șezlonguri, beach baruri sau toalete. De ce? Pentru că Legea construcțiilor cere autorizație de construcție”, punctează Corina Martin.

Iar obținerea unei astfel de autorizații durează, în medie, șase luni. „Dacă licitațiile se fac în martie, aprilie sau chiar vara, când mai ai timp să obții autorizația?”, întreabă retoric secretarul general FPIOR.

Turism „la limita legalității”

În lipsa unui cadru funcțional, operatorii ajung să lucreze într-o zonă gri. „Rezultă că, totuși, ca un antreprenor să poată opera și să nu vină turistul să-i spună că nu are toalete sau umbrele, ei riscă, le instalează, chiar dacă nu au toate avizele”, a subliniat Corina Martin. Realitatea, spune ea, este cunoscută de ani de zile. „Toți operatorii de plajă de 20 de ani lucrează în felul acesta, ca să nu avem turiști care spun că în România nu există condiții”, afirmă ea. 

Corina Martin se arată critică la adresa discursului public al ministrei Diana Buzăianu. „Declarațiile făcute în ultimele luni se bazează pe informații trunchiate, unele dintre ele false, pe care probabil i le dau funcționarii din minister”, a declarat secretarul general FPIOR. Un exemplu amintit de ea este afirmația potrivit căreia operatorii și-ar recupera investiția într-o singură zi de închiriere a șezlongurilor. „Este fals total”, spune specialista.

Cea mai mare problemă rămâne, însă, lipsa dialogului. „Ce ne deranjează cel mai mult este lipsa de dialog. Doamna a venit, a făcut un video și tot nu s-a întâlnit cu nimeni din organizațiile din turism”, punctează ea. 

Început de sezon „sumbru”

Perspectiva pentru începutul verii nu este optimistă. „Arată sumbru începutul de sezon”, afirmă Corina Martin. „Cum vor găsi turiștii litoralul în mai? Ei bine, cu plaje goale”, spune ea.

Situația este confirmată și de reacțiile din industrie, inclusiv din partea Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), care a criticat public modul în care sunt gestionate plajele. Într-un comunicat oficial, președintele ANAT Alin Burcea a specificat că acțiunile recente ale autorităților „riscă să blocheze sezonul estival 2026”.

Un punct esențial al problemei este responsabilitatea statului. „Ministerul Mediului spune mereu că nu se ocupă de turism, ci doar de închirierea plajelor. Dar plaja este elementul esențial al unui pachet de vacanță pe litoral”, a subliniat specialista.  În absența unor condiții decente pe plajă, întregul pachet turistic are de suferit în sezonul estival. „Oamenii nu vin pentru un pat într-o cameră de hotel. Vin pentru plajă”, punctează Corina Martin.

Comparativ cu alte destinații din regiune, diferențele devin evidente. „Pe plajele din alte țări nu avem aceste probleme și scandaluri pe care le avem noi de 20 de ani”, amintește specialista.

Costuri mai mari pentru turiști

În lipsa unui sistem funcțional, costurile administrative influențează apoi prețurile finale. Costurile directe sunt reprezentate de chiriile tot mai mari pentru sectoarele de plajă, de taxe, de investițiile în amenajări, dar și de cheltuieli cu utilități. Dacă toate cheltuielile sunt suportate într-un timp foarte scurt, tocmai pentru că licitațiile se organizează târziu, presiunea financiară este, la final, una crescută. Iar recuperarea investiției devine una urgentă. De aici apar tarife mai mari la șezlonguri sau servicii, încă din primele săptămâni de sezon.

Există, de asemenea, și costuri „invizibile”, dar care sunt la fel de importante. Un operator care nu are toate autorizațiile la timp sau funcționează într-un cadru nesigur își asumă riscul unor amenzi, controale sau chiar suspendarea activității. Pentru a compensa riscurile, prețurile cresc. Lipsa predictibilității descurajează și investițiile pe termen lung. Și la final, se observă un cerc vicios în care prețurile sunt mai mari, turistul primește o experiență mai slabă. El este cel care ajunge să plătească nu doar pentru vacanță, ci și pentru problemele sistemului.

Iar controalele recente au scos la suprafață probleme reale, de la posibile deversări ilegale până la construcții neautorizate. Însă, din perspectiva oamenilor din industrie, nu e nimic nou sub Soare. „Problemele pe care le-a descoperit acum doamna ministru noi le arătăm de 20 de ani. Și statul român a dormit până în ziua de astăzi”, spune Corina Martin.

De pe urma absenței unei reforme structurale, a unor planuri urbanistice și a coordonării între instituții, conflictul dintre autorități și operatori pare să se repete, an de an, cu aceleași consecințe. „Nu știu dacă se dorește sau nu să avem turism până la urmă”, este concluzia Corinei Martin. Răspunsul va veni foarte curând, odată cu primele zile aglomerate de pe litoral, odată cu primele nemulțumiri.