Cel mai vizibil element al modificărilor este schimbarea titlului articolului 374, din „Pornografie infantilă” în „operațiuni cu materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”. Reformularea aceasta reflectă mai precis natura faptelor și se aliniază terminologiei europene.
Pedepsele cresc cu 2 până la 7 ani de închisoare pentru procurarea, deținerea sau distribuirea materialelor incriminate, și 5 până la 12 ani pentru îndemnarea sau recrutarea minorilor în scopuri de exploatare sexuală. Proiectul merge acum la Camera Deputaților, forul decizional.
Abuzurile sexuale asupra minorilor nu încep întotdeauna cu un act fizic. Încep adesea cu un mesaj, cu o imagine solicitată, cu o promisiune, cu o relație construită în spatele unui ecran. E un fenomen pe care specialiștii îl numesc grooming online. Legea română îl aborda până acum în termeni insuficient adaptați realității digitale.
Schimbarea de terminologie, de la eufemism la realitate
Senatul a votat miercuri o schimbare. Pedepsele pentru exploatarea sexuală a copiilor cresc, terminologia se actualizează. Codul penal în materia abuzurilor sexuale minori primește instrumente mai precise pentru a face față unui fenomen care a migrat masiv în mediul online. Proiectul inițiat de deputata Diana Tușa a primit susținere transpartinică de la PSD, PNL, USR, UDMR și POT. Va merge acum la Camera Deputaților pentru decizia finală.
Cel mai simbolic element al modificărilor adoptate de Senat este schimbarea titlului articolului 374 din Codul penal. Expresia „pornografie infantilă” fusese folosită în legislație decenii la rând. Aceasta este înlocuită acum cu formula „operațiuni cu materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor.”
Diferența nu este cosmetică. „Pornografie infantilă” sugerează un conținut cu caracter sexual care implică minori. Era o formulare care aplatiza, involuntar, gravitatea faptei. „Materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor” numește lucrurile, suporturile și dovezile. Nu doar conținut pornografic produs de minori consentuali, ci documente ale unor crime. Fiecare imagine sau videoclip din această categorie este dovada unui abuz real comis asupra unui copil real. România se aliniază astfel terminologiei adoptate de Uniunea Europeană și de organizațiile internaționale de protecție a copilului.
Ce se schimbă concret
Proiectul redefinește și calibrează pedepsele în funcție de gravitatea faptei. Procurarea, deținerea sau distribuirea materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor va fi pedepsită cu 2 până la 7 ani de închisoare. Îndemnarea sau recrutarea minorilor în scopuri de exploatare sexuală va atrage pedepse cu închisoarea de la 5 la 12 ani. Această faptă include și practicile de grooming online incriminat prin această lege
Incriminarea explicită a îndemnării și recrutării acoperă un gol real în legislația anterioară: zona de contact inițial dintre agresor și victimă, momentul în care un adult manipulează un copil pentru a-l determina să producă sau să transmită conținut cu caracter sexual, adesea sub pretextul unei „relații” sau al unor cadouri. Faptul că această etapă devine acum explicit infracțiune în Codul penal reprezintă un progres legislativ concret.
Excepția pentru adolescenți. Ce prevede și de ce contează
Proiectul include o excepție pentru situațiile consensuale între adolescenți cu o diferență de vârstă de maximum 3 ani. Această prevedere are o logică clară. Un schimb de imagini intime între doi adolescenți de 15 și 17 ani, de pildă, nu poate fi tratat juridic identic cu producerea și distribuirea de materiale de abuz sexual de către un adult față de un minor.
Lipsa acestei excepții ar fi criminalizat comportamente adolescentine comune, fără a îmbunătăți protecția reală a copiilor, susțin inițiatorii.
Susținerea transpartinică și drumul spre Camera Deputaților
Votul de 78 pentru, 31 împotrivă și 5 abțineri reflectă un consens larg în Senat, cu susținători din PSD, PNL, USR, UDMR și POT.
Inițiatoarea proiectului, deputata Diana Tușa, a subliniat că legea este necesară atât pentru protejarea copiilor, cât și pentru adaptarea cadrului legal la realitățile tehnologice. A folosit un argument cu atât mai relevant, cu cât platformele digitale au transformat radical metodele prin care agresorii accesează victimele minore.
„Copiii noștri nu sunt o marfă ce poate fi exploatată pentru profit! Este datoria noastră să-i protejăm! Le mulțumesc colegilor senatori pentru că au înțeles importanța și urgența acestei inițiative legislative, esențiale pentru protejarea copiilor împotriva abuzurilor și exploatării.
A privi un copil ca pe o marfă, ca pe un bun exploatabil pentru profit, este de neconceput” a afirmat Tușa pe pagina sa de Facebook.
„Vulnerabilități persistente în protecția copiilor”
Modificările adoptate astăzi de Senat clarifică fără echivoc faptul că vorbim despre materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra copiilor și nu despre conținut online” a postat ea pe pagina personală de Facebook.
„Adoptarea proiectului are loc pe fondul creșterii numărului de cazuri de abuz asupra minorilor în mediul online și al diversificării metodelor de exploatare, inclusiv prin utilizarea inteligenței artificiale. Aceste evoluții evidențiază existența unor vulnerabilități persistente în protecția copiilor și necesitatea unui răspuns legislativ adaptat complexității fenomenului”a conchis Diana Tușa.
Proiectul urmează acum dezbaterea la Camera Deputaților, forul decizional. Dacă va fi adoptat în forma actuală, România va dispune de un instrument legislativ mai precis și mai adaptat realității pentru combaterea uneia dintre cele mai grave forme de criminalitate. Este tocmai cea care îi vizează pe cei mai vulnerabili dintre cei vulnerabili.
O ofertă de nerefuzat
Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!
