Decizia permite statelor să continue să folosească sistemele de vot prin corespondență existente. Măsura reprezintă o victorie importantă pentru organizațiile care apără dreptul la vot și pentru statele care au contestat în instanță noile reguli.
Curtea Supremă menține actualul sistem de vot prin corespondență
Administrația Trump a încercat să schimbe modul în care sunt procesate buletinele de vot trimise prin poștă, scrie The Guardian.
Planul prevedea noi cerințe pentru state și pentru Serviciul Poștal al SUA. Printre acestea se numărau reguli standardizate pentru plicurile utilizate la vot și transmiterea anumitor informații despre alegători către un sistem federal.
Criticii au susținut că schimbările ar putea produce întârzieri și ar putea afecta buletine de vot valide. De asemenea, statele și grupurile pentru apărarea dreptului la vot au contestat autoritatea administrației federale de a interveni în modul în care sunt organizate alegerile la nivel local. Prin decizia de luni, Curtea Supremă a menținut blocarea regulilor. Astfel, autoritățile electorale pot continua să aplice procedurile folosite până acum.
Noile reguli urmau să intre în vigoare înaintea alegerilor din noiembrie
Miza deciziei este ridicată deoarece mai multe state au început deja pregătirile pentru alegerile intermediare din 3 noiembrie.
Votul prin corespondență este folosit pe scară largă în Statele Unite. Potrivit relatărilor AP, aproape o treime dintre voturi sunt exprimate prin această metodă.
Introducerea unor reguli federale noi cu puțin timp înaintea scrutinului ar fi obligat administrațiile electorale să modifice procedurile existente. Oficialii electorali au avertizat că schimbările ar putea crea probleme logistice și incertitudine pentru alegători.
Organizațiile care apără dreptul la vot au primit cu satisfacție hotărârea Curții Supreme. Acestea consideră că decizia protejează accesul alegătorilor la urne și împiedică modificarea regulilor de vot într-un moment foarte apropiat de alegeri.
Și mai mulți oficiali democrați au salutat hotărârea. Ei au susținut că administrația federală nu ar trebui să impună statelor schimbări majore în administrarea alegerilor prin intermediul Serviciului Poștal.
Ce prevedea planul administrației Trump
Demersul administrației prezidențiale avea la bază un ordin executiv semnat de Donald Trump în luna martie.
Regulile propuse urmăreau să ofere Serviciului Poștal un rol mai important în verificarea și procesarea buletinelor de vot trimise prin poștă.
Printre modificări se afla utilizarea unor plicuri cu elemente standardizate și coduri de bare. Statele ar fi trebuit, de asemenea, să furnizeze anumite liste și date referitoare la alegătorii care urmau să voteze prin corespondență. Administrația Trump a susținut că măsurile ar contribui la securitatea alegerilor.
Oponenții au argumentat însă că implementarea lor înaintea scrutinului din noiembrie ar putea afecta alegători și ar putea genera respingerea unor buletine valide.
Hotărârea Curții Supreme nu a fost unanimă. Judecătorii Samuel Alito și Clarence Thomas s-au pronunțat împotriva deciziei majorității. În schimb, majoritatea instanței a menținut blocarea regulilor administrației Trump.
Un alt judecător conservator, Brett Kavanaugh, a indicat că Serviciul Poștal ar putea avea anumite atribuții în stabilirea regulilor tehnice pentru plicurile electorale, dar implementarea modificărilor în acest moment ar putea perturba procesul electoral.
O nouă confruntare între administrația Trump și instanțe
Decizia reprezintă cea mai recentă etapă a unei dispute juridice privind rolul guvernului federal în organizarea alegerilor.
Anterior, mai multe instanțe federale au blocat deja componente ale planului administrației Trump. Un al doilea judecător federal a emis, de asemenea, o decizie împotriva regulilor privind votul prin corespondență.
Pentru alegerile din noiembrie, efectul imediat al hotărârii este clar: statele își pot continua procedurile actuale pentru votul prin corespondență, fără să aplice noile cerințe promovate de administrația Trump.
Decizia Curții Supreme vine într-un moment sensibil pentru politica americană, cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor intermediare din 2026.
