Se estimează o nouă scădere a debitului Dunării. Când ar putea fi repornită centrala de la Cernavodă

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a emis prognoza oficială pentru perioada 28 august – 4 septembrie 2026.

Debitul Dunării la intrarea în țară va atinge în primele zile valoarea de 1.600 de metri cubi pe secundă. După aceea, va înregistra o scădere până la 1.500 de metri cubi pe secundă. Aceste valori se situează mult sub mediile multianuale specifice pentru lunile august și septembrie.

Prognoza hidrologică și scăderea debitului fluviului

Estimările hidrologilor arată că regimul hidrologic se va menține la cote reduse. Acestea reprezintă doar 30% până la 50% din mediile normale ale perioadei.

Această tendință de scădere a debitelor afectează întregul sector românesc al fluviului. Pune, totodată, presiune suplimentară pe infrastructura critică din apropierea albiei.

Situația pe râurile interioare și riscurile asociate

Pe cursurile de apă interioare, debitele medii zilnice vor fi în general staționare. Excepție fac primele zile, când se vor înregistra creșteri temporare pe Ialomița și pe afluenții de dreapta ai Siretului. În același timp, fenomenele de secetă hidrologică afectează grav bazinele din vestul și estul țării. Aici valorile coboară sub 30% din mediile multianuale. Ploile torențiale prognozate pentru anumite zone montane și de deal pot genera viituri rapide și scurgeri importante pe versanți.

Declarațiile președintelui Nicușor Dan privind reluarea activității la Cernavodă

Contextul hidrologic dificil influențează direct sectorul energetic. Președintele Nicușor Dan a dat asigurări că riscul ca marii consumatori industriali să fie afectați de o criză energetică a fost depășit. El a menționat că redresarea depinde de evoluția nivelului apei.

 „Este o chestiune de săptămâni, două săptămâni, trei săptămâni, până când hidrologii spun că vom avea suficientă apă pentru a porni cel puțin unul din reactoarele de la Cernavodă”, a declarat Nicușor Dan.

Autoritățile au reușit să mențină echilibrul sistemului prin intermediul interconexiunilor regionale. Colaborarea strânsă cu statele vecine a compensat oprirea temporară a producției interne.

 „Apoi, din fericire, noi suntem interconectați cu Ucraina, suntem interconectați cu Bulgaria, care din fericire are o capacitate de stocare consistentă și deja centrala de la Cernavodă cât are, zece zile de când este oprită, cam aşa, și am reuşit să funcționăm toţi”, a explicat Nicușor Dan.

Soluții de criză pentru Cernavodă

Autoritățile române analizează un set complex de măsuri pentru a garanta necesarul de apă destinat răcirii reactoarelor de la centrala nucleară de la Cernavodă. Nivelul scăzut al fluviului Dunărea a determinat Comitetul Interministerial Bala-Cernavodă să propună intervenții tehnice aplicate etapizat în următoarele săptămâni. Printre opțiunile examinate se numără dragarea unor canale şi montarea unor barje pentru redirecționarea curentului. Totodată, se ia în calcul realizarea unui epiu din piatră şi utilizarea unui baraj mobil gonflabil. O altă soluţie este instalarea unor sisteme de pompare pe pontoane. Un raport final care va detalia calendarul lucrărilor, costurile și sursele de finanțare va fi prezentat în termen de 30 de zile.

Situația hidrologică dificilă afectează direct bifurcația Bala. Aici, circa 85% din debit se îndreaptă pe brațul Bala, în timp ce doar 15% ajunge pe Dunărea Veche. Planul autorităților vizează dragarea unor canale cu o lățime de aproximativ 30 de metri și o adâncime minimă de doi metri. Această intervenție ar urma să direcționeze un volum mai mare de apă spre Dunărea Veche și spre zona industrială a centralei. Nivelul extrem de redus al apei îngreunează însă operațiunile de dragare, generând riscul ca navele să eșueze în bancurile de nisip. Mobilizarea utilajelor grele din Constanța către albia veche reprezintă o altă provocare logistică majoră pentru echipele tehnice.

Barje ancorate și construirea unui epiu de dirijare

Echipele au montat deja barje pe o lungime de aproximativ 200 de metri în apropierea podului de la Cernavodă. Aceste structuri sunt poziționate perpendicular pe malul stâng pentru a forța devierea curentului către șenalul navigabil, priza de apă a centralei și Canalul Dunăre-Marea Neagră. Această operațiune servește drept test practic pentru o soluție permanentă, constând într-un dig scurt din piatră, cunoscut sub denumirea de epiu, care ar urma să fie amplasat în aval.

Structura din piatră ar urma să aibă o lungime de circa 150 de metri, pornind de la malul stâng spre mijlocul albiei. Rolul principal al acestei construcții constă în împingerea apei spre zona mai adâncă și protejarea sectoarelor dragate împotriva colmatării cu aluviuni.

În paralel, specialiștii analizează montarea unui baraj mobil gonflabil pe Canalul Dunăre-Marea Neagră. Această barieră poate fi instalată rapid și ar asigura menținerea unui volum suficient de apei necesare sistemelor de răcire. Soluția poate fi completată prin utilizarea unor pompe de mare putere montate pe barje.

În cazul unui scenariu critic în care nivelul fluviului ar continua să scadă drastic, centrala dispune de echipamente de rezervă, inclusiv generatoare și instalații proprii pentru operarea în circuit închis cu apă demineralizată. Comitetul interministerial reunește reprezentanți guvernamentali, ministere de resort, experți în hidrologie, reprezentanți ai mediului universitar și specialiști din cadrul companiei Nuclearelectrica.