Decizia a stârnit reacții dure, mai ales pentru că aceste fonduri aveau o destinație clară în cadrul programelor europene de redresare economică. Din suma totală redirecționată, aproximativ 1,965 miliarde de euro ar fi provenit de la Ministerul Industriei, 1,380 miliarde de la Ministerul Locuințelor și 1,183 miliarde de la Ministerul Educației. Aceste sume au fost considerate de autorități drept „credite excedentare”, adică bani rămași nefolosiți în bugetele respective.
Guvernul susține că operațiunea a fost legală și s-a făcut în baza regulilor privind prelungirea bugetului anterior, în condițiile în care Spania nu a reușit să adopte noi bugete generale ale statului. Astfel, executivul a folosit mecanisme administrative pentru a redistribui resursele disponibile acolo unde era nevoie imediată de bani.
Banii ar fi fost folosiți pentru pensii și cheltuieli sociale
Potrivit informațiilor publicate de La Razon, o parte importantă a sumelor redirecționate ar fi mers către plata suplimentelor pentru pensiile minime și către sistemul de pensii al funcționarilor publici. Concret, 667 milioane de euro ar fi fost utilizate pentru completarea pensiilor minime, iar alte 1,722 miliarde de euro pentru categoria numită „clase pasive”, adică foști funcționari și angajați ai statului aflați la pensie.
Ministerul Finanțelor insistă că nu a existat nicio ilegalitate și că transferurile au fost însoțite de avize favorabile și documentație administrativă completă. Oficialii spun că nu s-au folosit direct fonduri europene pentru alte cheltuieli, ci s-au făcut mai întâi modificări bugetare permise de lege, după care sumele au fost redistribuite.
Totuși, criticii afirmă că, indiferent de forma juridică folosită, rezultatul final este același: bani prevăzuți pentru investiții în economie, locuințe și educație au ajuns să acopere găuri din bugetul public. În contextul unei economii care are nevoie de modernizare și investiții structurale, această practică ridică mari semne de întrebare.
Tribunalul de Conturi și Comisia Europeană analizează situația
Problema a devenit și mai serioasă după ce Tribunalul de Conturi din Spania a semnalat nereguli și a criticat lipsa unor justificări suficient de clare privind aceste mutări financiare. Instituția a vorbit despre „fundamente juridice care trebuiau explicate mai bine” și despre incertitudini privind folosirea fondurilor europene în afara scopului pentru care au fost create.
În paralel, și Comisia Europeană a început să analizeze cazul. Bruxelles-ul vrea să verifice dacă Spania a respectat regulile de utilizare a fondurilor comunitare și dacă există suficiente date privind destinația finală a banilor. Auditorii europeni au remarcat deja că sistemul spaniol nu colectează întotdeauna în mod sistematic toate informațiile necesare, ceea ce poate provoca întârzieri și lipsă de transparență.
Scandalul apare într-un moment sensibil pentru Guvernul spaniol, care se confruntă deja cu presiuni legate de deficitul sistemului de pensii și de dificultatea aprobării unor noi bugete. Opoziția acuză executivul că folosește improvizații financiare pentru a menține funcționarea statului, în timp ce proiectele de investiții rămân fără resurse.
Dacă Bruxelles-ul va concluziona că fondurile au fost folosite necorespunzător, Spania ar putea fi obligată să ofere explicații suplimentare sau chiar să corecteze modul în care a gestionat aceste sume.
