Sâmbăta lui Lazăr și semnificația profundă a pomenirii morților înainte de Florii. Tradițiile care dau gust și sens

În cultura populară, Sâmbăta lui Lazăr nu este doar o zi de dinaintea Floriilor. Ci reprezintă începutul unui întreg ciclu de ritualuri care leagă memoria celor dispăruți de sărbătoarea Învierii. În tradiția ortodoxă, ziua amintește de învierea lui Lazăr, una dintre minunile realizate de Iisus Hristos. Povestea vine din Evanghelie și spune că Lazăr, un prieten apropiat de-ai lui Iisus, murise de patru zile când Hristos a ajuns la mormântul lui. În fața tuturor celor prezenți, Mântuitorul îl cheamă pe nume. Iar Lazăr revine la viață. Este una dintre minunile din Noul Testament.

„În timpul postului, în fiecare sâmbătă se fac pomeni pentru cei decedați din familie. Dar în Sâmbăta lui Lazăr accentul important este pus pe strămoși”, explică Anamaria Iuga, directoarea Secției de Studii Etnologice la Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR), în cadrul unui interviu pentru News Edge. Ea spune că pomenirea în sâmbăta de dinainte de Florii capătă o dimensiune mai profundă. Este orientată spre rădăcinile familiei, spre cei care au întemeiat neamul.

Tradiții și obiceiuri în Sâmbăta lui Lazăr

În multe zone din țară, Sâmbăta lui Lazăr este ziua în care se fac pomeni pentru cei morți. Oamenii pregătesc colaci, mâncare și vase care sunt duse la biserică și apoi împărțite la ceilalți credincioși. Gesturile nu sunt unele întâmplătoare. Ele marchează începutul unei perioade în care cei plecați sunt „readuși” simbolic în comunitate, conform specialistei.

„Este doar începutul, ca să zic așa, în ceea ce privește obiceiurile de pomenire a celor decedați. Pentru că se continuă și în Săptămâna Mare”, spune Anamaria Iuga. De altfel, pomenirea din Sâmbăta lui Lazăr se prelungește și în Duminica Floriilor, apoi în Joia Mare și chiar în ziua de Paști. „În Sfânta Zi de Duminică, în unele regiuni există ritualuri dedicate pomenirii morților”, a mai spus ea.

Ce legătură există cu Duminica Floriilor

Sâmbăta lui Lazăr nu poate fi separată de ziua următoare. În multe zone, obiceiurile se leagă direct. „De exemplu, în Duminica Floriilor sunt pomeniți cei decedați recent, iar în unele sate, cum ar fi cele din Sălaj, se realizează așa-numitul pom al mortului. Este vorba despre un pom împodobit cu dulciuri și colaci, care sunt apoi împărțiți de pomană”, a mai spus Anamaria Iuga. „Continuitate arată că perioada nu este fragmentată, ci funcționează ca un întreg”, continuă ea.

Apoi, directoarea Secției de Studii Etnologice prezintă Obiceiul Lăzărelului, tradiția copiilor care cer plăcinte. „Unul dintre cele mai interesante obiceiuri legate de această perioadă este Lăzărelul, întâlnit mai ales în sudul țării. Copiii merg din casă în casă și cântă despre Lazăr, „mort de dorul plăcintelor”, iar gospodinele le oferă plăcinte”, a spus ea. Deși în prezent, în 2026, este mai rar întâlnit, obiceiul spune o poveste simbolică despre generozitate și comunitate.

De ce se dau pomeni înainte de Paște

Potrivit specialistei, ritualurile nu sunt întâmplătoare. Ele reflectă o concepție profundă despre viață și moarte. „Paștele, sărbătoare a Învierii, are loc primăvara, când natura renaște. De aceea, pomenirea morților devine o formă de a-i include simbolic pe cei dispăruți în această reînnoire”, a mai explicat Anamaria Iuga. 

„Într-o sărbătoare atât de importantă cum este Paștele, ne aducem aminte și de cei care nu mai sunt cu noi”, subliniază ea.

Iar dincolo de tradiții, Sâmbăta lui Lazăr marchează începutul unei perioade intense, în care pregătirile nu sunt doar materiale, ci și spirituale. Este momentul în care gospodăriile încep să se pregătească, dar mai ales momentul în care comunitatea își întoarce privirea spre trecut, spre familie și spre cei dispăruți.