România vs. Ungaria: cum s-au inversat rolurile economice în ultimii 20 de ani

Pentru mulți români, comparația era aproape reflexă: „la ei se poate”.

Astăzi, tabloul s-a schimbat semnificativ. România a recuperat rapid și, în unele cazuri, a depășit Ungaria. Pentru această comparație, vom analiza datele oficiale: PIB per capita, salarii, putere de cumpărare și inflație.

Punctul de plecare: 2007

În 2007, când România intra în Uniunea Europeană, diferența era clară. Ungaria avea un PIB per capita de peste 60% din media UE, în timp ce România era la 39%. De ținut cont că Ungaria aderase la blocul comunitar în 2004, cu 3 ani înaintea noastră.

Așadar, în 2007 un cetățean maghiar trăia semnificativ mai bine decât unul român.

Recuperarea nu a fost una rapidă, dar a fost constantă. România a crescut an de an, cu ritmuri economice mai mari și, mai ales, cu o creștere accelerată a salariilor. În paralel, Ungaria a evoluat mai lent, iar în ultimii ani a fost lovită de mai multe șocuri economice.

Momentul în care liniile s-au întâlnit a fost în jurul anului 2022. De acolo, România a trecut ușor în față.

Ce înseamnă, de fapt, că „România a depășit Ungaria”

Cea mai corectă comparație între economii se face prin așa-numitul PIB per capita ajustat la puterea de cumpărare (PPS). 

Acesta este indicatorul care arată cel mai fidel nivelul de trai. Pentru că nu se uită doar la cât câștigă oamenii în euro, ci la cât pot cumpăra efectiv cu acei bani. 

Diferențele de prețuri dintre țări pot schimba complet imaginea: același salariu poate însemna mai mult sau mai puțin, în funcție de cât costă lucrurile de bază. De aceea, PPS „corectează” aceste diferențe și pune economiile pe picior de egalitate, arătând realitatea din viața de zi cu zi, nu doar cifrele din statistici.

Ultimele date arată astfel:

• România a ajuns la aproximativ 78–79% din media Uniunii Europene;
• Ungaria a rămas la 76–77%. 

Mai important este ritmul:

• România: +39 puncte procentuale față de UE din 2007;
• Ungaria: +13 puncte.

Recuperarea României este una dintre cele mai rapide din regiune.

Evoluția salariilor

Una dintre explicațiile principale este evoluția salariilor. În ultimii 10 ani, România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din regiune. Salariul mediu anual brut a ajuns la peste 21.000 de euro, depășind Ungaria, unde media este sub 19.000 de euro. 

Datele Eurostat din ultimii ani arată că România a ajuns pe primul loc în Europa Centrală și de Est la salariul mediu anual brut, depășind țări precum Ungaria, Bulgaria și Grecia. 

Evoluția din ultimii zece ani este una accelerată, cu creșteri consistente ale veniturilor, însă distanța față de economiile din vestul Europei rămâne încă semnificativă.

Dacă ne uităm la ritm: România a înregistrat o creștere de peste 200% în acest interval, în timp ce Ungaria s-a oprit la aproximativ 90%.Asta a schimbat complet raportul de forțe.

Există totuși o nuanță care temperează entuziasmul. În România, taxele pe muncă sunt printre cele mai mari din UE și sunt suportate aproape integral de angajat. Din acest motiv, deși la salariul brut (pe hârtie) am depășit Ungaria, la salariul net (banii pe care îi primesc angajații ,,în mână”) lupta este mult mai strânsă. 

Mai mult, sistemul maghiar favorizează familiile cu mulți copii prin reduceri de taxe, ceea ce face ca, în unele cazuri, venitul disponibil al unei familii din Ungaria să fie încă peste cel al uneia din România.

Diferența reală: cât își permit cetățenii din salariu

Dacă salariile sunt apropiate, diferența apare atunci când ne uităm la prețuri.

Conform unui comunicat INS, bazat pe datele Eurostat, în 2024 România era una dintre cele mai ieftine țări din Uniunea Europeană. Nivelul general al prețurilor era la aproximativ 64% din media UE, în timp ce în Ungaria urca la 74%. 

La alimente, decalajul este și mai vizibil. În Ungaria, prețurile au ajuns aproape de media europeană, în timp ce România rămâne printre cele mai accesibile piețe.

Chiar dacă la salarii nominale situația e apropiată, puterea de cumpărare reală a românilor o depășește pe cea a ungurilor. Motivul: prețurile din România sunt mai mici.

Tradus în viața de zi cu zi: un salariu de 1.000 de euro în București „bate” un salariu de 1.000 de euro în Budapesta, pentru că românul rămâne cu mai mulți bani după ce plătește coșul de alimente și serviciile de bază.

Aceasta este explicația pentru care România stă mai bine la puterea de cumpărare, indicatorul care reflectă cel mai fidel nivelul de trai. 

Inflația, punctul în care Ungaria a pierdut controlul

Dacă există un moment care a accelerat această inversare, el trebuie căutat în perioada 2022–2023.

Ungaria a înregistrat atunci cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. În 2023, rata a ajuns la 25,7%, iar prețurile alimentelor au crescut cu până la 40%. 

Pentru populație, efectul a fost direct. Salariile au crescut pe hârtie, dar puterea reală de cumpărare a scăzut.

În România, inflația a fost ridicată, dar mai moderată. Diferența a făcut ca, în termeni reali, veniturile românilor să reziste mai bine.

Aceasta este una dintre explicațiile cheie ale schimbării de poziție între cele două economii.

Partea mai puțin confortabilă pentru România

Imaginea nu este complet pozitivă. România are în continuare probleme structurale serioase. Deficitul bugetar este unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Ungaria, deși mai îndatorată per total, are un deficit mai controlat.

În 2024, datoria raportată la PIB a României se situează în jur de 48–53%. Mult sub nivelul Ungariei, care depășește 75%. Diferența este relevantă pentru stabilitatea pe termen lung, mai ales în contextul în care Budapesta se confruntă și cu blocarea a aproape 20 de miliarde de euro din fonduri europene, pe fondul tensiunilor cu Bruxelles-ul. 

România, chiar dacă are propriile probleme de absorbție, continuă să atragă constant bani europeni, ceea ce se vede în investiții și în fluxurile de capital străin, ușor mai mari decât în Ungaria.

Tabloul nu este însă complet favorabil. România are unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană, de aproximativ 8,65% din PIB, semn că statul cheltuie semnificativ peste cât încasează. 

Ungaria, în schimb, menține un deficit aproape la jumătate, în jur de 4,9%. Această diferență schimbă perspectiva: România stă mai bine la datoria acumulată până acum, dar pierde teren la disciplina fiscală actuală. 

Dacă dezechilibrul bugetar persistă, avantajul de astăzi se poate eroda rapid, prin creșterea accelerată a datoriei în anii următori.

Concluzie: o inversare reală, dar fragilă

Ceea ce părea greu de imaginat în 2007 s-a întâmplat: România a depășit Ungaria la indicatorii care contează pentru viața de zi cu zi: cât câștigi și cât poți cumpăra cu banii tăi. 

România a avut o perioadă lungă de creștere rapidă, mai ales prin salarii și investiții, în timp ce Ungaria a fost lovită de o combinație de decizii riscante: dependența de energia din Rusia, care a făcut economia vulnerabilă după 2022, inflația foarte mare și blocarea unor fonduri europene importante. Toate acestea au erodat puterea de cumpărare a populației.

Diferența rămâne însă mică și nu garantează nimic pe termen lung. Ungaria are în continuare puncte forte: șomaj mai mic și un deficit mai mic. De cealaltă parte, România are probleme serioase, în special deficitul mare și diferențele mari de dezvoltare între regiuni. 

Pe scurt, România este acum în față, dar poziția nu este stabilă. Dacă dezechilibrele interne nu sunt corectate, avantajul poate dispărea la fel de repede cum a apărut.