De la speranțe la realitate dură: Banca Mondială taie prognoza României la 0,5% pentru 2026

Potrivit raportului elaborat de banca Mondială, „Europe and Central Asia Economic Update” publicat pe 8 aprilie 2026, politica fiscală mai restrictivă, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, combinată cu o politică monetară prudentă, a afectat puternic consumul privat. Acesta a crescut cu doar 0,6% în 2025, în scădere abruptă față de aproape 6% în 2024, contribuind la o expansiune economică generală de numai 0,7% anul trecut – cea mai slabă performanță a României de la pandemia de COVID-19 încoace.

Pentru 2027, instituția estimează o ușoară revenire la 1,4%, revizuită însă tot în jos față de prognoza anterioară de 1,9%. Banca Mondială recunoaște eforturile reușite ale autorităților române de reducere a deficitului bugetar – de la 9,3% din PIB în 2024 la aproximativ 8% în 2025, cu o țintă sub 6% până în 2027 – dar subliniază că aceste ajustări au avut un cost vizibil asupra dinamicii consumului și a creșterii generale.

Cum vede Banca Mondială contextul zonal

În context regional, avansul economiilor în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală este de așteptat să încetinească la 2,1% în 2026, influențat de costuri ridicate ale energiei, incertitudini geopolitice și fragmentarea comerțului internațional. Vicepreședintele Băncii Mondiale pentru regiune, Antonella Bassani, a atras atenția că „reziliența regiunii continuă să fie pusă la încercare”, recomandând măsuri bine țintite pentru protejarea vulnerabililor și reforme structurale pentru stimularea productivității și a ocupării forței de muncă.

Economistul-șef Ivailo Izvorski a subliniat necesitatea unor reforme ambițioase care să modernizeze mediul de afaceri, să stimuleze antreprenoriatul și să îmbunătățească educația, avertizând totodată că politicile industriale trebuie folosite cu moderație și doar temporar.

Comunicatul Băncii Mondiale

Antonella Bassani, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, a subliniat impactul crizei resurselor asupra economiilor țărilor din Euopa.

„Rezilienţa regiunii continuă să fie pusă la încercare, mai ales în cazul ţărilor dependente de importurile de gaze naturale, petrol şi îngrăşăminte. În multe ţări vor fi necesare eforturi pentru a gestiona impactul crizei, cu accent pe măsuri bine ţintite pentru protejarea celor mai vulnerabili. Continuarea reformelor de politici publice pentru dezvoltarea firmelor şi crearea de locuri de muncă va contribui, de asemenea, la atenuarea impactului crizei şi la consolidarea rezilienţei şi dinamismului economic”, a declarat Antonella Bassani, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, într-un comunicat al băncii.

Economistul-şef al Grupului Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală a reiterat necesitatea ca disfuncțiile la nivel macroeconomic să fie remediate.

„Pentru a obţine o creştere mai puternică a productivităţii şi a ocupării forţei de muncă, ţările din ECA ar putea prioritiza reforme ambiţioase care să modernizeze mediul de afaceri, să stimuleze antreprenoriatul şi să îmbunătăţească calitatea educaţiei. Intervenţiile publice adaptate – precum parcurile industriale sau zonele economice speciale – reprezintă cel mai important tip de politici industriale care pot contribui la corectarea unor disfuncţionalităţi de piaţă bine identificate. Însă politicile industriale trebuie utilizate cu moderaţie şi doar temporar”,a spus el, citat în același comunicat emis de Banca Mondială.

Aceste estimări reflectă datele oficiale din raportul Băncii Mondiale publicat pe 8 aprilie 2026 și confirmă presiunea exercitată de consolidarea fiscală asupra consumului intern, chiar dacă aceasta contribuie la stabilizarea finanțelor publice pe termen mediu.