Este Cuba următoarea țintă a administrației Trump pentru o schimbare de regim? Cu ce riscuri ar putea veni căderea puterii de la Havana

Este Cuba următoarea țintă a administrației Trump pentru o schimbare de regim? În urma arestării de către SUA a președintelui venezuelean Nicolás Maduro și a sprijinului acordat Israelului în operațiunea de asasinare a ayatollahului iranian Ali Khamenei, numeroși experți se întreabă dacă Washingtonul are ambiții similare în Cuba, potrivit nationalinterest.org.

Declarațiile provocatorare a lui Trump

Declarațiile președintelui Donald Trump, potrivit cărora „Cuba urmează” și că ar avea „onoarea” de a „lua Cuba”, par să alimenteze această interpretare, la fel ca măsurile de blocare a transporturilor de petrol și gaze către insulă, sancțiunile impuse companiilor care fac afaceri cu Havana și inculparea fostului lider Raúl Castro.

În plus, Statele Unite au intensificat zborurile de culegere de informații în apropierea Cubei, o practică observată și înaintea intervențiilor militare din Venezuela și Iran.

Trecutul antiamerican al Cubei

Cuba a fost de mult timp o sursă de fascinație și frustrare pentru Statele Unite. În timpul Războiului Rece, insula a devenit un aliat-cheie al Uniunii Sovietice, oferind informații strategice și servind drept punte de legătură între URSS și mișcările revoluționare din America Latină.

De atunci, poziția antiamericană a Cubei, istoricul de represiune și încălcările drepturilor omului, precum și numărul mare de exilați cubanezi refugiați în SUA au consolidat imaginea insulei ca un „bau-bau” geopolitic aflat la doar 90 de mile de Florida.

Spionaj electronic chinez și rus pe insulă

Washingtonul continuă să considere Cuba un pericol semnificativ. În ianuarie, Casa Albă a afirmat că insula reprezintă o „amenințare neobișnuită și extraordinară” la adresa Statelor Unite și că guvernul de la Havana „se aliniază și oferă sprijin mai multor state ostile, grupări teroriste transnaționale și actori maligne contrare intereselor americane”.

Administrația Trump și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea față de prezența unor facilități de spionaj electronic chineze și ruse pe teritoriul cubanez, precum și față de achiziția a peste 300 de drone militare care ar putea fi utilizate împotriva unor ținte americane.

Unii experți și factori de decizie au pus sub semnul întrebării dacă aceste riscuri sunt folosite drept pretext pentru o eventuală campanie militară împotriva Cubei.

Rolul Cubei în regiune a scăzut considerabil

Deși nu este clar dacă administrația Trump va urmări efectiv o schimbare de regim la Havana, este evident că insula nu mai reprezintă un risc de securitate major pentru Statele Unite. Retorica ce o descrie ca amenințare persistentă reflectă mai degrabă o gândire învechită, specifică Războiului Rece, decât realitatea actuală.

Odată una dintre cele mai influente și mai capabile militar țări din America Latină, Cuba și-a pierdut semnificativ din influența regională. În timpul Războiului Rece, Havana a alimentat instabilitatea în regiune prin sprijinirea mișcărilor revoluționare, înarmarea și instruirea gherilelor și alianțe cu guverne socialiste.

Astăzi însă, rolul Cubei în politica regională este mult redus, iar multe dintre grupările radicale pe care le susținea au dispărut sau s-au transformat în partide politice legitime.

SUA: Cuba „stat sponsor al terorismului. Cât mai e de real?

În mod similar, legăturile militare ale Cubei cu China și Rusia sunt mai degrabă simbolice decât strategice, iar prezența unor servicii de spionaj străine pe insulă, deși nedorită, a existat intermitent timp de peste 60 de ani fără a afecta în mod semnificativ securitatea națională a SUA.

Casa Albă susține, de asemenea, că „Cuba găzduiește grupări teroriste transnaționale precum Hezbollah și Hamas”. Acuzele sunt că facilitează activități de destabilizare în emisfera vestică. Totuși, experții în terorism arată în mod covârșitor că Havana nu a mai oferit sprijin material grupărilor extremiste regionale din anii ’90 și că nu există dovezi că organizații teroriste din Orientul Mijlociu ar fi folosit Cuba ca bază operațională.

În acest context, reinstaurarea de către administrația Trump, în 2025, a desemnării Cubei ca „stat sponsor al terorismului” este interpretată mai degrabă ca o poziție politică împotriva regimului de la Havana decât ca o reflectare fidelă a realităților de securitate.

Situație economică catastrofală în Cuba

În fine, forțele armate cubaneze s-au slăbit considerabil. Dacă odinioară depășeau 200.000 de militari, astăzi efectivele sunt estimate la doar 40.000–45.000 de soldați. Multe dintre echipamentele din perioada Războiului Rece sunt probabil nefuncționale. Declinul militar este legat atât de prăbușirea sprijinului sovietic, cât și de dificultățile economice cronice ale insulei.

Supusă embargoului american din 1960, economia Cubei a fost afectată sever de blocada energetică și de întreruperea livrărilor de petrol ieftin din Venezuela după arestarea lui Maduro. Rezervele de petrol și motorină sunt, potrivit unor surse, epuizate. În unele regiuni ale țării sunt pene de curent de până la 20 de ore pe zi.

SUA s-ar putea confrunta cu un „război al întregului popor”

În acest context, prezența navală americană în Caraibe a fost consolidată în ultimele luni. Inclusiv prin sosirea grupului de atac al portavionului USS Nimitz în luna mai. Marina SUA ar putea, în teorie, să copleșească rapid apărarea aeriană și navală cubaneză în cazul unui conflict.

Totuși, o eventuală operațiune de schimbare de regim nu ar fi neapărat simplă. Cuba operează de mult timp sub doctrina „Războiul întregului popor”, care presupune mobilizarea populației pentru război de gherilă împotriva invadatorilor. O intervenție americană, mai ales cu trupe terestre, ar fi probabil întâmpinată cu ostilitate. Din cauza decadelor de propagandă antiamericană și al embargoului.

Deși SUA ar putea încerca operațiuni punctuale de tip „capturare și extragere” a liderilor cubanezi, regimul ar putea supraviețui pierderii unui lider individual. Structura de putere este mai puțin dependentă de o conducere unică decât în epoca lui Fidel Castro.

Cum ar genera Cuba instabilitate în regiune

Ironia majoră este că cel mai mare risc pentru SUA nu ar fi neapărat Cuba ca adversar. Ci prăbușirea statului cubanez. Lipsa unei opoziții politice organizate ar putea transforma o schimbare de regim într-un vid de putere. Acest lucru ar avea potențial de instabilitate regională, migrație masivă și apariția unui hub pentru traficul de droguri în apropierea coastelor americane.

În final, întrebarea nu este doar dacă administrația Trump va încerca o schimbare de regim în Cuba. Întrebarea este dacă o astfel de strategie ar fi justificată. Cuba reprezintă în prezent o amenințare redusă pentru securitatea Statelor Unite. O abordare de tip intervenționist riscă mai degrabă să creeze instabilitate decât să o prevină. O alternativă mai sigură, susțin autorii, ar fi lăsarea cubanezilor să-și decidă propriul viitor politic.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru.

Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!