Din ce în ce mai mulți vârstnici în România și Spania. Printre porovocări: sănătatea mintală a acestora

Cele două evoluții evidențiază nevoia unor servicii adaptate unei societăți în care numărul persoanelor vârstnice continuă să crească. Prevenția, accesul la sprijin specializat și implicarea seniorilor în deciziile care îi privesc sunt elemente importante ale acestei provocări, notează Mediafax Spania.

România: persoanele de peste 65 de ani ar putea ajunge la 31% din populație

Potrivit profilului de țară privind sănătatea, realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și Comisia Europeană, ponderea persoanelor de cel puțin 65 de ani din România a crescut de la 13% în anul 2000 la 20% în 2023.

Proiecțiile indică o accelerare a acestei tendințe: până în 2050, seniorii ar putea reprezenta 31% din populația țării. Această schimbare demografică va pune presiune asupra serviciilor publice și medicale, inclusiv asupra celor dedicate sănătății mintale. Depresia și alte dificultăți psihologice pot afecta autonomia, relațiile sociale și activitățile cotidiene ale persoanelor vârstnice.

Identificarea acestor probleme nu este întotdeauna ușoară. Simptomele pot fi trecute cu vederea, iar unele persoane pot întârzia să solicite ajutor specializat. Din acest motiv, accesul la servicii de sprijin și recunoașterea timpurie a dificultăților devin tot mai importante.

Spania: îmbătrânirea populației va continua în următoarele decenii

Spania se confruntă cu o evoluție demografică asemănătoare. Deși estimările privind momentul în care populația vârstnică va atinge cele mai mari ponderi au fost actualizate.

În proiecțiile publicate în 2024, Institutul Național de Statistică din Spania (INE) estima că persoanele de cel puțin 65 de ani vor reprezenta 30,5% din populație în jurul anului 2055.

Datele actualizate în iunie 2026 indică o pondere de 21,1% în prezent și estimează un maxim de 30,9% în jurul anului 2076.

Prin urmare, cea mai recentă proiecție nu indică atingerea pragului de 30,9% în 2050, ci într-un interval ulterior. Diferențele dintre estimări reflectă actualizarea datelor și ipotezele demografice utilizate.

Chiar dacă România și Spania au calendare diferite în aceste proiecții, ambele țări se îndreaptă către o societate în care persoanele vârstnice vor avea o pondere semnificativă. Adaptarea serviciilor medicale și sociale va trebui să țină cont inclusiv de nevoile lor emoționale și psihologice.

Simptomele depresive în rândul seniorilor din Spania s-au accentuat

Pe lângă schimbările demografice, datele privind sănătatea mintală indică o evoluție care atrage atenția.

Ancheta națională privind sănătatea din Spania, realizată de INE împreună cu Ministerul Sănătății și publicată în mai 2025, arată că proporția persoanelor de cel puțin 65 de ani care prezentau simptome asociate tulburării depresive majore a crescut de la 4,6% în 2020 la 10,5% în 2023. În aceeași categorie de vârstă, procentul persoanelor cu simptome asociate altor categorii de tulburări depresive a urcat de la 3,3% la 9% în același interval.

La nivelul întregii populații spaniole cu vârsta de cel puțin 15 ani, 14,6% dintre respondenți prezentau simptome depresive în cele două săptămâni anterioare interviului, iar 8% aveau simptome asociate depresiei severe.

Este important de precizat că aceste procente descriu simptome identificate în cadrul anchetei, nu exclusiv cazuri de depresie confirmate prin diagnostic clinic. De asemenea, comparația dintre 2020 și 2023 arată evoluția indicatorilor, dar nu stabilește, prin ea însăși, cauzele creșterii.

Cu toate acestea, datele subliniază importanța identificării problemelor de sănătate mintală și a accesului la sprijin pentru persoanele în vârstă.

România: specialiștii cer ca experiențele seniorilor să fie luate în considerare

În România, discuția despre sănătatea mintală a persoanelor vârstnice este legată și de necesitatea ca politicile publice să reflecte experiențele reale ale celor afectați.

De Ziua Mondială a Sănătății Mintale, marcată pe 10 octombrie, Parteneriatul pentru Sănătate Mintală atrage atenția asupra importanței implicării persoanelor afectate în deciziile care le influențează viața. Tema internațională din 2026, „Experiențe de viață ascultate: voci reale, schimbări reale”, pune accent pe ascultarea pacienților și pe integrarea perspectivelor acestora în elaborarea politicilor și serviciilor de sănătate mintală.

În cazul seniorilor, această abordare presupune atenție față de autonomia personală, relațiile sociale, încrederea în sine și posibilitatea de a cere ajutor fără teama de a fi judecați.

Întâlniri de informare și dialog în mai multe comunități

În acest an, Parteneriatul pentru Sănătate Mintală a început o serie de întâlniri de informare și dialog, organizate în colaborare cu specialiști și autorități.

Primele două ateliere s-au desfășurat la Buzău și București. Până la finalul anului sunt programate alte două întâlniri cu studenți la Medicină și medici rezidenți, precum și o întâlnire dedicată angajaților și angajatorilor.

Aceste activități contribuie la elaborarea Cărții Albe a Sănătății Mintale în România, un proiect început la sfârșitul anului 2025.

Din Parteneriatul pentru Sănătate Mintală fac parte Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, Societatea Națională de Medicina Familiei, Societatea Română de Medicina Muncii, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

De ce sănătatea mintală trebuie să facă parte din politicile pentru o populație îmbătrânită

Evoluțiile din România și Spania arată că îmbătrânirea populației nu poate fi analizată doar prin prisma pensiilor, a costurilor medicale sau a serviciilor de îngrijire. Pe măsură ce crește numărul persoanelor vârstnice, devine esențial ca sistemele de sănătate să acorde atenție și problemelor psihologice, inclusiv simptomelor depresive, izolării sociale și dificultăților care pot afecta independența.

În România, proiecția potrivit căreia persoanele de peste 65 de ani ar putea ajunge la 31% din populație până în 2050 evidențiază amploarea schimbării demografice. În Spania, datele oficiale indică o creștere a simptomelor depresive în rândul seniorilor între 2020 și 2023.

Cele două tendințe nu demonstrează că îmbătrânirea populației provoacă automat probleme de sănătate mintală, dar arată de ce prevenția, identificarea timpurie și accesul la sprijin trebuie să devină componente importante ale politicilor publice.

O societate pregătită pentru îmbătrânire nu înseamnă doar servicii medicale suficiente, ci și un cadru în care persoanele vârstnice sunt ascultate, își pot păstra autonomia și pot primi ajutor atunci când au nevoie.