O țară mică vine să ajute România după episodul cu drona rusească de la Galați. Nicușor Dan pune la punct o nouă cooperare în apărare

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat joi, într-o postare publicată pe pagina sa de X, că a avut o convorbire telefonică cu președintele Estoniei, Alar Karis. Tema discuțiilor a fost incidentul în care o dronă rusească a lovit o clădire din Galați.

Cooperare între Estonia și România în domeniul apărării

Șeful statului a scris că discuția a vizat situația de securitate generată de războiul din Ucraina. S-a discutat și despre cooperarea dintre cele două țări în domeniul apărării, în special în ceea ce privește amenințările provocate de drone.

„Am primit astăzi un apel de la președintele Estoniei, Alar Karis, în urma incidentului cu drona rusească care a lovit o clădire din Galați. Apreciez profund solidaritatea demonstrată de aliatul nostru, Estonia”, a transmis Nicușor Dan.

Acesta a precizat că președintele eston și-a exprimat recunoștința și pentru intervenția recentă a unui pilot român. Acesta doborâse o dronă în Estonia.

„Președintele Karis și-a exprimat, de asemenea, recunoștința pentru recenta doborâre, în Estonia, a unei drone de către un pilot român”, a mai scris Nicușor Dan.

Descurajarea oricărei agresiuni pe flancul estic

În contextul în care atât România, cât și Estonia se află în apropierea zonelor afectate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, cei doi lideri au convenit să intensifice cooperarea în domeniul apărării anti-dronă.

„Întrucât ambele noastre țări sunt expuse direct amenințărilor generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, am convenit să colaborăm îndeaproape la proiecte de apărare împotriva dronelor, inclusiv în cadrul UE și NATO”, a precizat președintele României.

„De asemenea, am discutat despre procesul de extindere a UE, pe care ambele părți îl considerăm important din punct de vedere strategic. România va continua să își consolideze capacitățile militare pentru a asigura o postură robustă de apărare și descurajare pe flancul estic”, a adăugat Nicușor Dan.

Incidente asemănătoare cu drone

Incidentul din Estonia și cel de la Galați au fost comparate intens. Asta după ce opinia publică a întrebat de ce un pilot român de F-16 a putut doborî o dronă în Estonia, dar nu și drona care a lovit un bloc de locuințe la Galați.

Potrivit explicațiilor oferite de Ministerul Apărării și de pilotul român implicat în misiunea din Estonia, cele două situații au fost complet diferite din punct de vedere operațional:

• În Estonia, drona a fost urmărită aproximativ 26 de minute. Avionul urmăritor a avut circa 22 de minute pentru procedura de interceptare. Ținta se afla într-o zonă unde putea fi angajată fără a pune în pericol populația. Drona a fost doborâtă printr-o procedură specială, de sub țintă, astfel încât racheta să nu poată cădea peste zone locuite.
• La Galați, drona a intrat rapid în spațiul aerian românesc în timpul unui atac rusesc asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre. Ea a evoluat deasupra unei zone urbane. Militarii au apreciat că doborârea ei putea genera fragmente sau muniție care să cadă peste oraș, riscând victime suplimentare.

Condițiile tactice au făcut diferența în cele două cazuri

Pilotul român Costel-Alexandru Pavelescu, decorat după misiunea din Estonia, a explicat că întrebarea corectă nu este „de ce s-a tras în Estonia?”, ci dacă o interceptare deasupra unui oraș precum Galați ar fi avut consecințe mai bune pentru populație. El a subliniat că rolul militarilor este atât eliminarea amenințării, cât și protejarea civililor.

Incidentul de la Galați a fost considerat cel mai grav produs pe teritoriul României de la începutul războiului din Ucraina. O dronă rusă a lovit un bloc de locuințe, a provocat un incendiu și a rănit doi civili. NATO și mai multe state occidentale au condamnat încălcarea spațiului aerian românesc.

Concluzia este că nu a existat o diferență de voință politică între Estonia și România. A fost una de condiții tactice. În Estonia drona putea fi neutralizată deasupra unei zone sigure. La Galați, însă, riscul pentru populația civilă a fost considerat prea mare pentru a justifica tragerea asupra țintei.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru.

Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!