Radu Miruță, prins între acuzațiile industriei de apărare și realitatea unui contract de 5,6 miliarde de euro pentru Rheinmetall

„Miruță ar trebui judecat pentru înaltă trădare și subminarea economiei naționale. Când a fost ministru la Economie, a privat apărarea de toți banii pentru investiții, iar acum a încercat sabotarea lor” a spus Pîrcălăbescu. Scânteia a fost arma de asalt de la Cugir și ministrul Miruță, care s-a lăudat cu un proiect pe care îl contestase.

În toate ședințele în care s-a discutat proiectul armei de asalt destinate fabricii din Cugir, Radu Miruță, alături de o parte dintre colaboratorii săi din Ministerul Apărării, se opuseseră ferm inițiativei, încercând prin toate mijloacele să împiedice implementarea acesteia. Ulterior, după ce proiectul Ministerului Afacerilor Interne a primit undă verde, ministrul USR al Apărării a ieșit în spațiul public și și-a asumat meritele pentru un demers pe care anterior îl contestase vehement.

„Domul Miruță este fals — la nivel de Coaliție și Guvern s-a opus producerii acestui tip de armament, voia să îl facă o companie externă”, a declarat Gabriel Gîrniță, președintele sindicatului SIDEPOL al angajaților MAI.

Proiectul, aflat sub autoritatea MAI — nu a Ministerului Apărării — prevede producerea armei de asalt la Cugir și a muniției asociate la Sadu, în parteneriat cu compania americană SIG Sauer — cel mai mare furnizor de arme de calibru mic pentru armata SUA.

Miza reală: 16,6 miliarde de euro și cine le ia

Scandalul nu se reduce la o dispută de orgolii ministeriale. El pune în lumina reflectoarelor una dintre cele mai mari decizii de politică industrială și de apărare din istoria României postdecembriste.

Programul SAFE (Security Action for Europe), cu o valoare totală de 150 de miliarde de euro la nivelul UE, este conceput pentru a accelera investițiile în apărare până în 2030. România beneficiază de o alocare de aproximativ 16,6 miliarde de euro. E a doua cea mai mare alocare după Polonia. Banii nu sunt granturi, ci împrumuturi pe termen lung, care vor trebui returnate.

Documentele oficiale arată că România intenționează să direcționeze fondurile către 15 programe de înzestrare. Vor fi de la blindate și elicoptere până la drone și sisteme antiaeriene. Șase contracte merg către gigantul german Rheinmetall, care ar urma să încaseze cea mai mare parte a banilor, peste 5,6 miliarde de euro.

Conform raportului SAFE privind achizițiile de armament, 10 din cele aproape 17 miliarde de euro vor pleca spre Franța și Germania.

Răspunsul lui Miruță: 50% producție în România

Ministrul Apărării a contraatacat cu argumentul industrializării locale: „Miza nu este doar achiziția de echipamente, ci și revitalizarea industriei naționale.

Planul prevede ca aproximativ 50% din producție să fie realizată local, în puncte strategice precum Mangalia, Mediaș, Brașov, Cugir și Sadu”.

Dosarul DNA și un conflict cu rădăcini adânci

Conflictul Miruță–Pîrcălăbescu nu este nou. Ministrul Radu Miruță a sesizat anterior DNA în legătură cu numirea lui Pîrcălăbescu la conducerea Romarm, într-un caz legat de presupuse nereguli privind experiența profesională. Atacul public de joi este astfel și un răspuns personal la o dispută juridică în curs.

Deputatul USR de Sibiu, Adrian Echert scria pe pagina sa de socializare

„Știți ce a făcut colegul meu, Radu Miruță?

A vrut, pur și simplu, să vadă cum se cheltuie banii în Ministerul Apărării. Atât. Doar că, uitându-se mai atent, a dat peste un tipar care pare prea bine cunoscut: licitații construite astfel încât să iasă cine trebuie, aceeași firmă care ajunge să câștige contracte de milioane și produse mai slabe decât cele plătite, acceptate fără prea multe întrebări.

A mers mai departe și a sesizat DNA. Iar de aici începe și povestea cu eticheta de „neoameni” pusă USR-ului.

Pentru că, în momentul în care începi să te uiți acolo unde ani de zile nu s-a uitat nimeni, lucrurile încep să se schimbe: nu mai curg banii la fel, contractele nu mai sunt la fel de sigure, iar lucrurile nu mai merg „din pix”.

Și asta îi scoate din minți.

Pentru că „neoameni” devin, de fapt, cei care nu mai acceptă ca banii publici să fie împărțiți între prieteni.

Între timp, România are 33 de zile pentru a finaliza contractele din SAFE — termen anunțat public de Dominic Fritz. Scandalul din industria de apărare, izbucnit în ultimele ore ale lunii aprilie, adaugă presiune politică și instituțională unui termen care nu admite amânare.