Programul Rabla 2026 merge în ritm accelerat. Câte fonduri mai sunt disponibile și pentru ce tip de vehicule

Potrivit ministrului, bugetul destinat achiziției de motociclete a fost consumat integral. Există în continuare fonduri pentru persoanele care vor să cumpere autoturisme electrice, hibride sau plug-in hybrid.

60% din fonduri au fost epuizate

„În momentul de față avem deja aproape 60% din buget finanțat, stabilit deja pentru dosare depuse. Pe zona de automobile, de motociclete deja a fost tot bugetul consumat. Mai avem buget și pentru mașini electrice, și pentru hibrid, și pentru plug-in hibrid”, a declarat Diana Buzoianu la RFI România.

Întrebată dacă interesul românilor pentru Programul Rabla este în scădere, ministra a respins această idee. A explicat că, dimpotrivă, cererea a fost foarte mare încă din primele momente ale deschiderii sesiunii de înscriere.

Potrivit acesteia, în prima oră de la lansarea programului fusese deja rezervată aproximativ 30% din bugetul total. Un indicator care demonstrează că românii continuă să fie interesați să își înlocuiască autoturismele vechi cu modele mai noi și mai puțin poluante.

„Nu cred că a scăzut. De altfel, din prima oră deja se cheltuise undeva la 30% din bugetul final. Cred că există un interes în continuare pentru program. De altfel, ăsta a fost și motivul pentru care am crescut de la 200 de milioane de lei bugetul, la 300 de milioane de lei. Anul trecut a fost 200 de milioane, anul acesta este 300 de milioane”, a explicat ministrul.

Programul Rabla este unul dintre principalele instrumente prin care statul încurajează casarea autovehiculelor vechi și achiziția unor vehicule cu emisii reduse. În ediția din acest an, pentru persoanele fizice a fost alocat un buget de 300 de milioane de lei. Cu 100 de milioane de lei mai mult decât în anul precedent, majorarea fiind justificată de interesul constant al beneficiarilor.

Programul ar putea include criterii noi în viitor

Diana Buzoianu a afirmat că actuala structură a Programului Rabla oferă un spațiu limitat pentru modificări. Însă există posibilitatea introducerii unor criterii suplimentare care să încurajeze achiziția unor vehicule și mai puțin poluante.

Ministra a explicat că una dintre variantele analizate este favorizarea automobilelor fabricate în Europa. Astfel încât fondurile alocate prin program să contribuie atât la reducerea emisiilor de carbon, cât și la susținerea industriei europene.

„Pot să mai adaug și poate niște criterii de a îmbunătăți modelele de mașini ca să fie din ce în ce mai puțin poluante. Sau pot să adaug, cum am vrut noi, criterii precum să fie realizate, fabricate în Europa. Altfel, programul este relativ limitat”, a declarat Diana Buzoianu.

În același timp, oficialul a subliniat că Ministerul Mediului a fost nevoit să stabilească priorități în utilizarea fondurilor disponibile prin Administrația Fondului pentru Mediu. Astfel, pe lângă finanțarea Programului Rabla, o parte importantă din resurse este direcționată către investiții în infrastructura de bază, considerate esențiale pentru rezolvarea unor probleme de mediu cu impact pe termen lung.

Declarațiile ministrului vin în contextul în care Programul Rabla rămâne una dintre cele mai accesate scheme de finanțare gestionate de Administrația Fondului pentru Mediu, iar ritmul în care au fost depuse dosarele în primele ore ale sesiunii din acest an arată că interesul pentru mobilitatea cu emisii reduse continuă să fie ridicat în rândul românilor.